Decizia marchează o nouă etapă în escaladarea tensiunilor dintre Rusia și Occident, mai ales în contextul recentelor schimburi de replici dure între fostul președinte rus Dmitri Medvedev și fostul lider american Donald Trump.
Ministerul rus al Afacerilor Externe a emis luni un comunicat în care anunță că nu mai există condițiile pentru menținerea acestui moratoriu, în vigoare de la retragerea SUA din Tratatul INF în 2019. Decizia Moscovei vine pe fondul acuzațiilor reciproce de încălcare a obligațiilor asumate și al lipsei unui cadru internațional de control al armamentului nuclear cu rază intermediară.
„Declaraţia Ministerului Afacerilor Externe al Rusiei cu privire la retragerea din moratoriul asupra desfăşurării rachetelor cu rază medie şi scurtă de acţiune este rezultatul politicii anti-ruse a ţărilor NATO”, a transmis Dmitri Medvedev într-o postare în limba engleză pe platforma X, rețea interzisă în Rusia.
Medvedev a continuat avertismentul într-un ton agresiv, sugerând că vor urma și alte acțiuni ca răspuns la comportamentul Occidentului.
„Aceasta este o nouă realitate cu care toţi adversarii noştri vor trebui să se confrunte. Aşteptaţi-vă la măsuri suplimentare”, a mai scris acesta, potrivit News.ro.
În prezent vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev nu a oferit detalii concrete cu privire la natura acestor „măsuri suplimentare”. Totuși, declarația sa vine la scurt timp după ce Donald Trump a afirmat vineri că a ordonat, în perioada mandatului său, mutarea a două submarine nucleare în „regiuni adecvate” ca răspuns la comentariile lui Medvedev referitoare la posibilitatea unui conflict nuclear.
În context, Ministerul de Externe rus a explicat raționamentul din spatele deciziei de renunțare la moratoriu.
„Întrucât situaţia evoluează către desfăşurarea efectivă în Europa şi în regiunea Asia-Pacific a rachetelor cu rază medie şi scurtă de acţiune fabricate în SUA, Ministerul Afacerilor Externe al Rusiei constată că au dispărut condiţiile pentru menţinerea moratoriului unilateral asupra desfăşurării unor arme similar”, a declarat Lavrov.
Tratatul INF (Intermediate-Range Nuclear Forces), semnat în 1987 de liderul sovietic Mihail Gorbaciov și președintele american Ronald Reagan, a fost unul dintre cele mai importante acorduri bilaterale în domeniul dezarmării nucleare. Acesta a eliminat o întreagă clasă de arme nucleare lansate de la sol, cu raze cuprinse între 500 și 5.500 de kilometri. SUA s-au retras oficial din INF în 2019, acuzând Rusia că a dezvoltat în secret sisteme interzise de tratat. La rândul său, Kremlinul a respins acuzațiile și a declarat că va menține un moratoriu voluntar asupra desfășurării acestor arme – atâta timp cât și Washingtonul procedează la fel.
Totuși, semnalele din partea oficialilor ruși s-au schimbat treptat. În decembrie anul trecut, ministrul rus de externe Serghei Lavrov sugera că Moscova ar putea răspunde la ceea ce el a numit „acţiuni destabilizatoare” ale NATO și SUA în proximitatea teritoriului rus.
Retragerea formală din moratoriu ar putea deschide calea desfășurării de noi sisteme de rachete nucleare pe teritoriul Federației Ruse, inclusiv în apropierea granițelor cu Europa. În lipsa unor noi tratate bilaterale sau multilaterale de control al armamentului, analiștii avertizează că echilibrul strategic global ar putea deveni unul și mai fragil.
Citește și: Trump trece la ofensivă. SUA răspunde ferm presiunii Rusiei și a BRICS