Bani mai mulţi pentru armată şi revenirea la serviciul militar obligatoriu. Cele mai mari majorități pentru creșterea bugetelor de apărare sunt în Polonia (70%), Danemarca (70%) și Marea Britanie (57%). Germania, Spania și Franța au sprijin minoritar dar semnificativ (45-47%), în timp ce Italia se opune masiv – doar 17% vor mai mulți bani pentru armată.
La serviciul militar obligatoriu, francezii sunt cei mai entuziaști (62%), urmați de germani (53%) și polonezi (51%). Italienii, britanicii, spaniolii și ungurii se opun majoritar. Paradoxul: tinerii de 18-29 ani, care ar fi mobilizați, sunt cei mai reticenți la această idee.
Trump împarte Europa în două tabere. Țări tradițional apropiate de America devin sceptice: 74% dintre britanici și 67% dintre germani consideră sistemul politic american defectuos. Danemarca, amenințată de pretențiile lui Trump asupra Groenlandei, este cea mai ostilă – 86% văd sistemul american ca fiind stricat.
Cercetătorii observă că partidele de extremă dreapta îl susțin pe Trump asemenea vechilor partide comuniste care apărau URSS-ul, deși chiar și printre alegătorii lor mulți cred că Trump este rău pentru americani.
Europenii rămân sceptici că pot deveni independenți militar de SUA, dar majoritatea susțin dezvoltarea unei alternative nucleare europene – cel mai mult în Polonia (60%) și Portugalia (62%).
În privința Ucrainei, europenii se opun urmării exemplului american dacă Trump va forța Kiev să cedeze teritorii sau va ridica sancțiunile anti-Rusia. Chiar și în Ungaria, 40% se opun copierii unei politici pro-ruse.
Sondajul Consiliului European pentru Relații Externe a inclus 16.440 de adulți și vine înaintea summitului NATO unde membrii vor fi presați să aloce 5% din PIB pentru apărare până în 2032, conform The Guardian.
Zelenski cere aliaţilor să aloce 0,25% din PIB pentru industria de apărare a Ucrainei; Kievul pregăteşte exporturi de tehnologie militară. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a solicitat ţărilor partenere din Occident să aloce 0,25% din produsul intern brut (PIB) pentru sprijinirea industriei de apărare ucrainene şi a anunţat că în această vară vor fi semnate acorduri pentru exportul de tehnologii de producţie de armament, transmite Reuters.
Într-o declaraţie publicată sâmbătă de biroul său, Zelenski a precizat că Ucraina poartă discuţii cu Danemarca, Norvegia, Germania, Canada, Regatul Unit şi Lituania pentru a lansa proiecte comune de producţie de armament ”Ucraina face parte din securitatea Europei şi dorim ca 0,25% din PIB-ul unei ţări partenere să fie alocat pentru industria noastră de apărare şi producţia internă,” a afirmat Zelenski. Pe fondul intensificării războiului cu Rusia, care dispune de un arsenal superior, nevoia Ucrainei de arme şi muniţie este în continuă creştere.
Zelenski a precizat că în acest an Ucraina a asigurat 43 de miliarde de dolari pentru finanţarea producţiei interne de armament.
Ţările membre NATO urmează să se întâlnească săptămâna viitoare la Haga pentru a discuta creşterea cheltuielilor de apărare. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a propus ca fiecare stat membru să îşi asume un angajament de 5% din PIB pentru armată şi securitate.
Zelenski a declarat că intenţionează să participe la summitul NATO şi că are stabilite mai multe întâlniri bilaterale cu lideri occidentali. El a adăugat că speră să se întâlnească cu preşedintele SUA, Donald Trump, după ce o întrevedere planificată la summitul G7 din Canada nu a mai avut loc din cauza plecării anticipate a liderului american, chemat de urgenţă la Washington pe fondul conflictului Israel–Iran.
Zelenski a anunţat că Ucraina acoperă în prezent aproximativ 40% din necesarul militar prin producţie internă şi că guvernul caută constant soluţii pentru a o extinde.
”Am lansat programul «Build with Ukraine», iar în vară vom semna acorduri pentru exportul tehnologiilor noastre prin deschiderea de linii de producţie în ţări europene,” a declarat preşedintele.
Discuţiile cu partenerii vizează producţia comună de drone, rachete şi, posibil, artilerie, a mai precizat Zelenski.
:format(webp):quality(100)/https://www.dailybusiness.ro/wp-content/uploads/2025/06/reserve-for-germany_55632000-1024x575.jpg)
Germania își va spori cheltuielile anuale pentru apărare la 3,5% din produsul intern brut (PIB) până în 2029, au declarat surse politice de la Berlin, înainte cu o zi de summitul NATO de la Haga, potrivit Reuters.
Cheltuielile totale pentru armaată ale Germaniei vor fi majorate de la 95 de miliarde de euro, în proiectul bugetului pentru 2025, la 162 de miliarde de euro în cadrul bugetar pentru 2029.
Proiectul bugetului pentru 2025 și cadrul bugetar pentru 2026 vor fi aprobate marți de guvern, cu investiții record de 115,7 miliarde de euro în 2025 și 123,6 miliarde de euro în 2026, față de 74,5 miliarde euro în 2024.
Potrivit surselor citate, în bugetul din 2029 împrumuturile vor reprezenta 126,1 miliarde de euro. Germania va putea lua cu împrumut în total 378,1 miliarde de euro pentru apărare în perioada 2025 – 2029 grație unei reforme începute în luna martie.
Un fond special pentru infrastructură va adăuga împrumuturi de 37,2 miliarde de euro în 2025 și de 57,9 miliarde de euro în 2026.