Întrebat despre așteptările lui Vladimir Putin de la summitul din Alaska, Suslov a menționat două posibile scenarii, subliniind însă că un element esențial al eventualului acord ar trebui să fie excluderea Ucrainei din perspectiva aderării la NATO.
„Prima este ca cei doi președinți să adopte un plan bilateral ruso-american pentru a obține un armistițiu în Ucraina. Acest lucru este fundamental din punctul de vedere al Kremlinului: acordul este între noi și Statele Unite, fără Ucraina și Europa. Acest plan ar putea include retragerea forțelor ucrainene din zonele din Donbassunde sunt încă prezente și retragerea Rusiei din regiunile Sumî, Dnipropetrovsk și Harkov, cu linia frontului neschimbată în celelalte zone. Reamintesc că, în urmă cu un an, Moscova a cerut Ucrainei retragerea completă din toate cele patru provincii anexate, în timp ce acum cere doar retragerea din Donbas. O parte crucială a acordului este angajamentul Ucrainei de a nu adera la NATO”, a spus consilierul Kremlinului.
Când reporterul italian a subliniat că acest acord ar însemna că practic nu este vorba doar despre un simplu schimb de teritorii, Dmitri Suslov a explicat:
„Evident că nu. Angajamentul de a nu adera la Alianța Atlantică este condiția prealabilă indispensabilă pentru orice armistițiu. Apoi, acordurile finale vor trebui să includă, desigur, și demilitarizarea Ucrainei și reforma constituțională în sens federal”.
Cea de-a doua opțiune, potrivit lui Suslov, ar fi ca Volodimir Zelenski, sprijinit de europeni, să respingă planul bilateral propus de Rusia și Statele Unite.
„În acel moment, Trump ar tăia toată asistența militară acordată Kievului și ar înceta chiar să mai vândă arme europenilor, pentru ca aceștia să le cedeze Ucrainei. Dar acest lucru ar accelera înfrângerea și prăbușirea totală a acesteia”, a declarat Dmitri Suslov.
Consilierul susține că adevăratele noutăți ale propunerii Rusiei privind un acord ar fi că „în primul rând, Rusia este acum dispusă să discute despre un armistițiu, nu doar despre acordul final. În al doilea rând, Putin cere puțin mai puțin pentru armistițiu decât acum un an”.
Întrebat de ce, dacă Zelenski respinge varianta propusă de Rusia, Trump ar acționa împotriva Kievului fără a impune sancțiuni Moscovei, Suslov a invocat tensiunile SUA cu statele BRICS și a vorbit despre o posibilă ieșire pentru liderul american dintr-o situație în care s-a plasat singur.
„Dacă Trump susține atât de puternic și aproape cu entuziasm opțiunea acordului, este și pentru că s-a pus într-o poziție dificilă, în momentul în care a cerut Chinei, Indiei și Braziliei să nu mai importe petrol rusesc, amenințându-le cu sancțiuni secundare. China, evident, spune nu, dar nici New Delhi și Brasilia nu ar face-o niciodată, iar refuzul lor ar fi o problemă pentru America: în acel moment, fie Trump cedează, părând slab, fie este atras într-un conflict politic și comercial grav cu China și două țări centrale din BRICS, cu rezultate imprevizibile. Dacă, în schimb, summitul din Alaska ar fi un succes, cu aprobarea unui plan comun pentru armistițiul în Ucraina, fitilul pe care l-a aprins imprudent cu China, India și Brazilia ar fi dezamorsat, iar președintele american ar putea chiar revendica un merit istoric. De aceea ne așteptăm ca Trump să accepte propunerea lui Putin. Pentru el este o cale de ieșire, tocmai”, a declarat Dmitri Suslov.
Suslov a subliniat că locul ales pentru întâlnirea celor doi lideri nu este întâmplător și a menționat că, pe lângă subiectul Ucrainei, pe agenda summitului figurează și tema Arcticii.
„Este o alegere semnificativă din punct de vedere istoric și politic.
În primul rând, Alaska subliniază bilateralismul summitului. Nu există un loc în lume mai exclusiv ruso-american decât Alaska: departe de Europa și Ucraina, foarte aproape de Rusia. Subliniază faptul că Putin și Trump găsesc singuri o soluție la războiul din Ucraina.
În al doilea rând, summitul din Alaska va fi primul summit deplin între Rusia și SUA pe teritoriul american în 15 ani, ultimul fiind în 2010, când Dmitri Medvedev l-a vizitat pe Barack Obama la Washington. Acest lucru semnalează voința reciprocă puternică de a întoarce pagina conflictului și de a îmbunătăți relațiile noastre.
În al treilea rând, agenda a determinat alegerea locului: pe lângă Ucraina, se va discuta despre Arctica, un punct crucial al relațiilor bilaterale. Există o confruntare acerbă în regiune, potențial teatru al unui conflict armat. Activitățile militare atât ale Rusiei, cât și ale SUA sunt în creștere.
Dar, odată cu topirea ghețurilor și accesibilitatea sa sporită, Arctica este, de asemenea, zona cea mai promițătoare pentru dezvoltarea de noi relații de cooperare economică între cele două țări: cercetare comună, explorarea și exploatarea materiilor prime, comerț”, a declarat Dmitri Suslov pentru publicația citată.
Citește și: Rusia pregătește o bază de date națională pentru monitorizarea dronelor, pe fondul tensiunilor cu Ucraina