După capturarea președintelui venezuelean Nicolás Maduro de către forțele americane, în weekend, administrația Trump a declanșat un nou episod de tensiune internațională, lansând avertismente dure către mai multe state considerate ostile sau problematice pentru interesele Statelor Unite. În doar câteva zile, Donald Trump și membri-cheie ai administrației sale au transmis mesaje amenințătoare sau provocatoare către Columbia, Cuba, Mexic, Iran și chiar Groenlanda – teritoriu autonom al Danemarcei și aliat NATO, potrivit digi24.ro.
Te-ar mai putea interesa și: Trump avertizează Iranul. SUA vor reacționa dur dacă protestatarii vor fi uciși
Potrivit relatărilor CNN, aceste declarații marchează o escaladare a discursului american și sugerează o politică externă mai agresivă, axată pe dominația strategică, controlul resurselor și securitatea regională.
Unul dintre cele mai surprinzătoare episoade a fost reluarea discursului privind anexarea Groenlandei. Trump a declarat că SUA „au nevoie” de imensa insulă nord-atlantică din motive de securitate națională, invocând prezența tot mai mare a navelor rusești și chineze în zonă. În opinia sa, Danemarca nu ar fi capabilă să asigure securitatea teritoriului, iar importanța strategică a Groenlandei a crescut considerabil.
Premierul Groenlandei, Jens Frederik Nielsen, a reacționat ferm, calificând retorica americană drept „total inacceptabilă” și „lipsită de respect”. El a subliniat că Groenlanda este o democrație și un popor, nu un obiect de negociere geopolitică, respingând orice comparație cu Venezuela sau ideea unei intervenții forțate. Deși a exclus un scenariu imediat de preluare, Nielsen a cerut dialog direct cu Washingtonul. Atât Groenlanda, cât și Danemarca se opun categoric anexării.
Trump a avut un discurs extrem de dur la adresa președintelui columbian Gustavo Petro, pe care l-a descris drept „un om bolnav” implicat în producția și exportul de cocaină către SUA. Întrebat dacă aceste afirmații sugerează o posibilă operațiune americană în Columbia, Trump a răspuns afirmativ.
În cazul Cubei, Trump a afirmat că o intervenție militară nu este necesară, deoarece regimul de la Havana este „aproape de prăbușire”, în principal din cauza pierderii sprijinului economic venezuelean. El a spus că economia Cubei depindea masiv de petrolul din Venezuela.
Secretarul de stat Marco Rubio, cunoscut pentru pozițiile sale dure față de Havana, a întărit mesajul, spunând că guvernul cubanez are „mari probleme” și sugerând că oficialii ar trebui să fie îngrijorați. În replică, președintele cubanez Miguel Díaz-Canel a declarat că alianța Cuba–Venezuela nu va ceda fără luptă și că este dispus să plătească un preț extrem pentru a o apăra.
Trump a reluat acuzațiile la adresa Mexicului, afirmând că drogurile „curg” prin țară și că guvernul mexican nu face suficient pentru a combate cartelurile extrem de puternice. El a sugerat că Statele Unite ar putea fi nevoite să „facă ceva” și a dezvăluit că i-a oferit președintei Claudia Sheinbaum sprijin militar american pentru combaterea cartelurilor.
Sheinbaum a respins ferm ideea unei intervenții militare și a criticat arestarea lui Maduro, reafirmând principiul neintervenției în afacerile interne ale altor state. Ea a subliniat că Mexicul cooperează cu SUA pentru a stopa traficul de fentanil și alte droguri, dar fără a accepta încălcarea suveranității naționale. Președinta mexicană a declarat că nu crede într-un scenariu realist de invazie americană.
În paralel, Trump a avertizat Teheranul să nu încerce să-și reconstruiască programele nucleare și de rachete balistice. După întâlnirea cu premierul israelian Benjamin Netanyahu, a sugerat că Iranul „se comportă urât” și că o eventuală reluare a programelor militare ar atrage noi lovituri americane. Liderul suprem Ali Khamenei a respins categoric presiunile și a cerut reprimarea protestelor.