Demisia a devenit virală. Care sunt principalele motive pentru care oamenii renunță la job

Demisia a devenit virală! Datele furnizate de Biroul de Statistică a Muncii din SUA arată că aproximativ 49 milioane de salariați au renunțat la job în 2019, iar în 2022, cazurile depășesc cifra de 50 milioane, relatează profit.ro.

Demisia este un nou trend

În 2021, Anthony Klotz a inventat conceptul „marea demisie”. Profesorul de comportament organizațional avea intenția de a explica fenomenul, dar cu toate acestea, se pare că a creat o tendința care se autoîmplinește.

Așa cum arată datele furnizate de Biroul de Statistică a Muncii din SUA, aproape 49 milioane de salariați și-au părăsit locul de muncă în 2021. Situația nu a fost mai bună nici în 2022, având în vedere că numărul de cazuri în care persoanele alegeau să renunțe la job depășește cifra uriașă de 50 milioane.

Mai mult decât atât, un sondaj realizat de Linkedin pe 2.000 de salariați arată că aproape trei sferturi dintre persoanele care fac parte din Generația Z și două treimi dintre mileniali se gândesc să-și dea demisia în acest an. Nici generațiile mai în vârstă nu sunt departe de aceste rezultate, având în vedere că cercetarea efectuată de Linkedin relatează că inclusiv persoanele din această categorie iau în considerare să renunțe la job.

Te-ar putea interesa și: Un bugetar nu a mai suportat să stea degeaba, așa că a decis să-și dea demisia. Era plătit cu 6.500 lei pe lună doar pentru prezența fizică

Angajații invocă o mulțime de motive pentru a-și da demisia. Concret, salariații bagă la înaintare că își doresc mai multă flexibilitate, bani mai mulți, un pachet mai larg de beneficii sau evidențiază că vor să părăsească o cultură proastă a companiei. Cercetătorii aduc în observația publicului că demisia naște o altă demisie, astfel, angajații ajung în punctul în care urmează acțiunile altor participanți în procesul de muncă.

Profesorul de comportament organizațional subliniază că demisia reprezintă un „moment de împuternicire” pentru oameni. Klotz explică că, în momentul în care un angajat lucrează într-o companie, puterea este la angajator. Din acest punct de vedere, dinamica forței începe să se schimbe atunci când salariatul se gândește să părăsească locul de muncă, iar „valul” de demisii poate fi explicat cu ușurință prin urmarea modelului: concret, persoanele care renunță la job pot fi influențate de deciziile și acțiunile similare ale unui alt coleg de muncă.

„În timpul relației noastre cu angajatorul, angajatorul are puterea. Avem nevoie de un cec de salariu, așa că suportăm lucrurile pe care angajatorul vrea să le facem, chiar dacă nu vrem să le facem. Odată ce începi să te gândești la demisie, această dinamică a puterii începe să se schimbe. Iar asta este cu adevărat amețitor și atrăgător. Când începi să te gândești: „Nu mai am nevoie de asta. Aș putea face ceea ce a făcut colegul meu și să mă duc să lucrez la această altă organizație’, este un val de putere”, explică profesorul de comportament organizațional.

Înainte de a deveni o tendință virală, Klotz spunea că „demisia a fost un fel de subiect tabu, ceva pe care îl navighezi în izolare. Era un fel de proces secret. În ultimii câțiva ani a existat acest val de oameni care se simt mai confortabil să vorbească despre asta”. Din acest punct de vedere, expertul subliniază că o parte negativă a acestui fenomen se referă chiar la faptul că angajații au impresia că este ușor să renunți la locul de muncă. Acest aspect ar putea determina multe persoane să părăsească jobul din instinct, în loc să ia o decizie măsurată.

Din acest punct de vedere, Klotz le recomandă salariaților să se abțină de la demisie în aceste momente, tocmai pentru că a devenit o tendință. Mai mult decât atât, specialistul le recomandă persoanelor care se află în pragul de a lua o astfel de decizie să se gândească că este o schimbare majoră pentru viață.

Citește și: Românii reîncep să caute joburi part-time şi de weekend. Sunt 30.000 de joburi disponibile