Franţa ar putea intra într-o „criză a datoriilor” și ar putea fi plasată sub supravegherea FMI și a Comisiei Europene

Criza datoriilor care se rostogolesc ca un bulgăre ce devine din ce în ce mai mare nu este specifică doar României, ci s-a acutizat şi în Franţa. De altfel, Franţa, Italia, Belgia, Ungaria, Malta, Polonia şi Slovacia sunt statele membre ale UE care au intrat în procedura de deficit excesiv (PDE) şi trebuie să-şi reducă cheltuielile publice, a anunţat miercuri Comisia Europeană

Evoluţiile politice din Franţa la începutul acestei săptămâni au condus la creşterea ratelor dobânzilor la care se împrumută statul francez. „Creditorii noştri sunt îngrijoraţi, încep să se mişte, să ridice din sprâncene. Dacă RN îşi aplică programul, o criză a datoriei este posibilă în Franţa”, a remarcat ministrul economiei, Bruno Le Maire.

Ministrul francez de finanțe, Bruno Le Maire, a avertizat marți că Franța ar putea intra într-o „criză a datoriilor” și ar putea fi plasată sub supravegherea Fondului Monetar Internațional (FMI) și a Comisiei Europene, în cazul în care extrema dreaptă sau alianța de stânga vor ajunge la putere în viitoarele alegeri și își vor pune în aplicare programele, relatează POLITICO.

„Deschiderea porților cheltuielilor publice într-un moment în care ar trebui să ne restabilim conturile va duce la plasarea Franței sub supravegherea Bruxelles-ului și a FMI”, a declarat Le Maire într-un interviu pentru Le Monde. „Următorul pas este deja scris: austeritate și creșteri masive de taxe”.

Tabăra președintelui Emmanuel Macron susține că măsurile Frontului Național (formațiune de extremă dreaptă controlată de Marine Le Pen) ar putea costa peste 100 de miliarde de euro anual, citând o estimare independentă, în timp ce propunerile alianței de stânga ar putea costa până la 268 de miliarde de euro. Cu toate acestea, Frontul Național a dat înapoi cu privire la unele dintre cele mai costisitoare idei ale sale.

Le Maire a declarat că Franța ar putea suferi aceleași consecințe nefaste care au urmat unui plan de cheltuieli prezentat în urmă cu doi ani de premierul britanic de atunci, Liz Truss, care a dus la căderea aproape imediată a acesteia.

Comentariile sale au fost făcute în contextul în care Comisia Europeană se pregătește miercuri să numească și să facă de rușine Franța și alte 10 țări din UE pentru că nu au respectat normele UE privind datoriile.

Bulgarii au luat cu asalt România în 2023. Turiștii din Germania, Franța și SUA, unele dintre cele mai importante piețe, nu par la fel de interesați

Le Maire a respins ideea că piețele sunt neliniștite din cauza situației bugetare deja îngrijorătoare a Franței: „În niciun caz! Piețele sunt pur și simplu speriate de nebunia economică și financiară a extremei stângi și a extremei drepte”.

CE ia măsuri contra Franţei şi Italiei pentru deficit și datorii excesive. Ce datorie publică au

Franţa, Italia, Belgia, Ungaria, Malta, Polonia şi Slovacia sunt statele membre ale UE care au intrat în procedura de deficit excesiv (PDE) şi trebuie să-şi reducă cheltuielile publice, a anunţat miercuri Comisia Europeană

De asemenea, Executivul comunitar a demarat proceduri disciplinare contra Franţei, Italiei şi a altor cinci ţări membre UE pentru că au încălcat reglementările UE legate de nivelul datoriei.

În aprilie, statele membre UE au adoptat noi reguli care reglementează nivelul datoriei publice pe care o ţară din Uniune o poate acumula şi mărimea deficitului bugetar permis.

Noile reguli menţin limitele privind datoria şi deficitul public prevăzute în tratate, la 60%, respectiv 3% din PIB, dar oferă mai mult spaţiu de manevră ţărilor pentru a-şi negocia traseele de ajustare cu Comisia Europeană în planuri pe patru ani, care pot fi extinse la şapte ani dacă adoptă reforme şi investiţii.

De asemenea, sunt prevăzute ţinte comune de reducere pentru a se asigura că ajustările nu sunt amânate. Ţările care depăşesc limita datoriei trebuie să îşi reducă datoria cu un punct procentual în fiecare an, atunci când aceasta depăşeşte 90% din PIB, şi cu jumătate de punct, dacă nu atinge acel nivel. Statele cu un deficit de 3% vor trebui să-l corecteze în continuare până la 1,5%, pentru a avea o rezervă la care să poate recurge în vremuri de criză.

Miniştrii UE de Finanţe ar urma să aprobe în iulie evaluarea Comisiei Europene privind deficitul şi datoria apoi, sub supervizarea Executivului comunitar, statele membre ale UE care au intrat în procedura de deficit excesiv trebuie să adopte măsuri de reducere a deficitului în următorii patru ani.

În UE, ponderea datoriei publice-PIB a scăzut de la 83,4 % la sfârșitul anului 2022 la 81,7 % la sfârșitul lui 2023, în timp ce în zona euro a scăzut de la 90,8 % la 88,6 %, potrivit ultimelor statistici ale Eurostat datate 22 aprilie 2024.

Potrivit acestora, la sfârșitul anului 2023, cele mai scăzute rate dintre datoria publică și PIB au fost înregistrate în Estonia (19,6 %), Bulgaria (23,1 %), Luxemburg (25,7 %), Danemarca (29,3 %), Suedia (31,2 %) și Lituania (38,3 %) %). Treisprezece state membre aveau rate ale datoriei publice mai mari de 60 % din PIB, cele mai mari fiind înregistrate în Grecia (161,9 %), Italia (137,3 %), Franța (110,6 %), Spania (107,7 %) și Belgia (105,2 %).

Comparativ cu 2022, nouă state membre au înregistrat o creștere a raportului datorie/PIB la sfârșitul anului 2023 și 18 state membre o scădere la sfârșitul lui 2023.

Cele mai mari creșteri ale raportului au fost înregistrate în Finlanda (+2,3 puncte procentuale), Letonia (+1,8 pp), România (+1,3 pp) și Estonia (+1,1 pp), în timp ce cele mai mari scăderi au fost observate în Portugalia (-13,3 pp), Grecia (-10,8 pp), Cipru (-8,3 pp), Croația ( -4,8 pp) și Spania (-4,0 pp).

Senatul francez îndeamnă guvernul să cumpere ”o acţiune de aur” la TotalEnergies

Guvernul francez ar trebui să cumpere ”o acţiune de aur” la TotalEnergies, pentru a avea un cuvânt de spus în deciziile strategice ale companiei, inclusiv alinierea activităţilor sale la Acordul de la Paris privind clima şi respingerea prin veto a unei posibile mutări în SUA, potrivit unui raport neobligatoriu al Senatului, publicat miercuri, transmite Reuters.

Raportul a fost publicat în urma unor audieri de aproape şase luni de către o comisie specială pentru a stabili dacă activităţile globale ale TotalEnergies sunt aliniate cu propriile obiective climatice ale Franţei.

Cu alegerile anticipate din Franţa în două săptămâni, nu este clar ce va face un legislativ viitor cu cele 33 de recomandări ale raportului.

”Ne dorim ca Total să rămână un grup francez şi un pionier în tranziţia energetică – poate că nu îi mulţumeşte pe investitori, dar da, ne propunem o revenire a suveranităţii”, a declarat senatorul Partidului Verzilor Yannick Jadot, care a prezentat concluziile comisiei la o conferinţă de presă.

TotalEnergies nu a răspuns la o solicitare de comentarii. Conform legislaţiei franceze, guvernul poate achiziţiona o singură acţiune în companiile naţionale considerate strategice şi o poate transforma într-o aşa-numită ”acţiune de aur”, permiţându-i să blocheze anumite acţiuni, cum ar fi preluarea sau vânzarea unei unităţi cheie de afaceri, dacă este considerată în detrimentul interesului naţional.

În mai, CEO-ul TotalEnergies, Patrick Pouyanné, a declarat că explorează o potenţială listare primară la New York, invocând o bază de investitori în creştere din SUA şi mai puţini acţionari europeni. Dar el a mai spus că compania nu va părăsi niciodată Franţa.

Jadot a spus că comisia a respins conceptul unei achiziţii de capital de 5% în TotalEnergies de către guvern la un cost de aproximativ 7 miliarde de euro (7,52 miliarde de dolari), deoarece Franţa nu şi-ar putea permite şi pentru a evita îngrijorarea investitorilor existenţi că statul ar putea dori să-şi mîrească participaţie în viitor.

Este incredibil cum a reușit o româncă să câștige sume impresionante de bani în Franța. „Dacă nu-i dai bani, nu se dă la o parte…”

Raportul Senatului a recomandat, de asemenea, ca Franţa să înceteze în mod voluntar importul de gaze naturale lichefiate ruseşti – TotalEnergies deţine o participaţie de 19,4% la producătorul rus Novatek – şi să facă presiuni pentru sancţiuni ale Uniunii Europene asupra GNL-ului rusesc.

Jadot a spus că guvernul ar trebui să se opună proiectelor aflate în prezent în considerare de Comisia Europeană de import de gaze naturale din Azerbaidjan, unde operează şi TotalEnergies, ca alternativă la livrările Rusiei, având în vedere poziţia Franţei de aliat al Armeniei.