Întâlnire informală a șefilor de stat și de guvern europeni la Copenhaga

Președintele Nicușor Dan participă la reuniunea liderilor europeni pre probleme de securitate de la Copenhaga și este însoțit de consilierul său pentru siguranța națională. Potrivit lui Cristian Diaconescu, țările de pe flancul estic pregătesc un plan comun de apărare, menit să acționeze ca un scut de drone împotriva potențialelor amenințări.

UE este angajată să-și crească decisiv nivelul de pregătire în domeniul apărării până în 2030 și a luat măsuri rapide în ultimele luni pentru atingerea acestui obiectiv. Acestea includ măsuri pentru consolidarea capacităților de apărare, creșterea finanțării în domeniul apărării, dezvoltarea bazei industriale și crearea de oportunități de achiziții comune, în deplină coerență cu NATO.

„Pe măsură ce investim mai mult, trebuie să investim și mai eficient și rațional, inclusiv prin instrumente comune precum SAFE. Fiecare euro trebuie să consolideze securitatea noastră comună și autonomia strategică” spun reprezentanții Consiliului Uniunii Europene.

La Copenhaga, liderii se vor concentra pe pași concreți pentru atingerea țintei din 2030. Discuțiile vor viza, în special:
-livrarea rapidă a dezvoltării capacităților comune;
-sprijinirea flancului estic;
– guvernanța, inclusiv supravegherea politică și coordonarea.

Discuția de la Copenhaga va oferi îndrumări Comisiei Europene și Înaltului Reprezentant în vederea elaborării foii de parcurs privind următorii pași pentru implementarea obiectivului UE privind pregătirea în domeniul apărării. Această foaie de parcurs va fi prezentată și discutată la Consiliul European din 23-24 octombrie 2025.

Sprijin pentru Ucraina

Liderii UE vor discuta modalitățile de a sprijini, în continuare, Ucraina și de a obține o pace justă și durabilă.

UE a fost în prima linie în furnizarea de sprijin esențial pentru Ucraina. Până în prezent, UE și statele sale membre au contribuit cu peste 177,5 miliarde de euro în asistență pentru Ucraina. La întâlnirea de la Copenhaga, liderii vor discuta cum să continue oferirea de sprijin economic, militar și politic într-un mod fiabil și predictibil.

În urma recentei întâlniri a Coaliției celor Doriți, liderii vor analiza modalitățile de continuare a sprijinului pentru forțele armate ucrainene, ca principală garanție a suveranității și securității țării, crescând în același timp presiunea asupra Rusiei, inclusiv prin intensificarea sancțiunilor.

Liderii vor discuta, de asemenea, parcursul Ucrainei spre UE, incluzând eforturile de reformă ale Ucrainei și pașii făcuți în vederea aderării.

Prim-ministrul danez, Mette Frederiksen, a declarat jurnaliștilor că „din perspectivă europeană există o singură țară dispusă să ne amenințe și aceea este Rusia, și, prin urmare, avem nevoie de un răspuns foarte puternic”.

Încălcările spațiului aerian au devenit cele mai acute pentru țările de pe flancul estic al UE, precum Polonia și Estonia.

Crearea unui „perete de drone” stratificat, menit să detecteze rapid, să urmărească și să le distrugă pe cele rusești

Mai multe state membre și-au exprimat deja sprijinul pentru planurile de creare a unui „perete de drone” stratificat, menit să detecteze rapid, să urmărească și să distrugă dronele rusești.

Potrivit armatei daneze, zece aliați furnizează sprijin pentru apărarea împotriva dronelor și pentru supraveghere, semnalând o „prezență sporită a trupelor și echipamentelor străine”. Printre țările care contribuie se numără Polonia, Marea Britanie, Olanda, Finlanda, Suedia și SUA. De asemenea, o fregată germană a acostat la Copenhaga, informează BBC.

Fiind gazda a zeci de lideri europeni pe durata a două zile, Danemarca dorește să prevină orice surprize nedorite în spațiul său aerian.

Poliția daneză nu a găsit dovezi că Rusia ar fi fost responsabilă pentru perturbările cu drone de săptămâna trecută, însă Frederiksen le-a asociat explicit cu alte atacuri hibride, precum incursiunea dronelor rusești asupra Poloniei.

„A făcut parte dintr-un tipar care trebuie privit din perspectivă europeană”, a declarat ea jurnaliștilor miercuri.

„Războiul din Ucraina este extrem de grav. Când privesc Europa astăzi, cred că ne aflăm în cea mai dificilă și periculoasă situație de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial – nu mai este Războiul Rece.”

Suedia a împrumutat „sisteme radar puternice” Danemarcei pentru această săptămână, iar Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei, a declarat că Kievul trimite o misiune în Danemarca pentru exerciții comune, pentru a oferi „experiența ucraineană în apărarea împotriva dronelor”.

Cancelarul german Friedrich Merz a afirmat, înaintea summitului, că încălcările spațiului aerian se înmulțesc și că este „rațional să presupunem că dronele provin din Rusia”, scrie BBC.

Drone au fost observate, în ultimele zile, deasupra landului german Schleswig-Holstein, iar săptămâna trecută zboruri au fost întârziate la aeroportul din Vilnius, Lituania, și la aeroportul din Oslo, Norvegia, din cauza activității dronelor.

„Nu suntem în război, dar nici nu mai suntem în pace. Trebuie să facem mult mai mult pentru propria noastră securitate”, a declarat Merz într-un eveniment media la Düsseldorf săptămâna aceasta.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că este evident că Germania a fost „implicată indirect” de mult timp în războiul din Ucraina și a respins „acuzațiile nefondate” privind implicarea Rusiei în perturbările de săptămâna trecută din Danemarca.

„Europa ar face mai bine să caute dialog pe probleme de securitate decât să încerce să construiască un «perete de drone» diviziv”, a spus el marți.

Îngrijorarea legată de activitatea Rusiei pe flancul estic al Europei a fost atât de mare încât NATO a organizat consultări de două ori în septembrie, conform articolului 4 al tratatului său: prima dată după ce dronele au încălcat spațiul aerian polonez și apoi când avioane de vânătoare MiG-31 rusești au intrat timp de 12 minute în spațiul aerian estonian.

„Trebuie să ne menținem cerul sigur”, a declarat secretarul general NATO, Mark Rutte, care s-a întâlnit cu șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la Bruxelles, în ajunul summitului de la Copenhaga.

Ideea unui „perete de drone” a fost propusă acum o lună de von der Leyen, iar Rutte a afirmat că este „o inițiativă oportună și necesară, pentru că, în final, nu putem cheltui milioane de euro sau dolari pe rachete pentru a doborî drone care costă doar câteva mii de dolari”.

Un diplomat de rang înalt al UE a declarat pentru BBC că rămân întrebări legate de finanțarea planului și de structura de comandă și control, dar răspunsul Europei la încălcările spațiului aerian polonez de către dronele rusești a condus la o reflecție serioasă: „Trebuie să fim mai agili și să găsim instrumente mai eficiente.”

Un alt proiect important, numit Eastern Flank Watch, vizează întărirea frontierelor estice ale UE pe mare, aer și uscat, pentru a proteja împotriva așa-numitului război hibrid, precum și împotriva „flotei umbre” a Rusiei. Von der Leyen a subliniat că UE va trebui să colaboreze în acest sens atât cu NATO, cât și cu Ucraina.

Liderilor UE li se vor prezenta planuri pentru o „foaie de parcurs” menită să consolideze apărarea și să dezvolte industriile de apărare europene până la sfârșitul deceniului, pentru a produce echipamente militare de ultimă generație. Aceste planuri vor fi apoi discutate cu NATO înainte ca liderii UE să se întâlnească din nou mai târziu în această lună.

Potrivit planurilor pentru a fi „pregătiți în 2030”, Europa trebuie să acționeze acum pentru ca capacitățile sale să fie gata pentru „câmpurile de luptă ale viitorului”.

UE a sprijinit deja propuneri de a strânge până la 150 de miliarde de euro pe piețele de capital pentru a finanța investițiile în apărare. Marea Britanie și Canada urmează să participe, cel mai probabil, la acest fond.