Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, și partidul de guvernământ, Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), se pregătesc pentru alegeri parlamentare decisive pe 28 septembrie, în contextul avertismentelor privind încercările Moscovei de a influența rezultatul scrutinului și de a submina eforturile de aderare la Uniunea Europeană, potrivit News.ro.
„Există cei care vor încerca să ne abată de la calea cea bună. Au mai încercat şi înainte… Dar poporul moldovean ştie ce este mai bine pentru el”, este de aşteptat să spună Maia Sandu miercuri, la un miting organizat cu ocazia Zilei Independenţei ţării. „Pentru ţara noastră, cea mai bună alegere este să fim alături de Franţa, Germania, Polonia şi celelalte naţiuni ale continentului nostru în marea familie a păcii – Uniunea Europeană”, va sublinia şefa statului.
Cu o populație de 2,4 milioane de locuitori și situată între România și Ucraina, Republica Moldova a devenit o țintă pentru președintele rus Vladimir Putin. În timp ce Moscova poartă un război deschis împotriva Ucrainei, folosește tactici hibride pentru a încerca să influențeze Moldova, inclusiv manipularea masivă a alegătorilor în timpul alegerilor, scrie POLITICO.
Vizita din această săptămână a președintelui francez Emmanuel Macron, a cancelarului german Friedrich Merz și a premierului polonez Donald Tusk are rolul de a sprijini parcursul european al Moldovei și de a le reaminti cetățenilor că există o alternativă la influența Rusiei.
„Aceasta nu este doar o vizită, ci o legătură vie între Europa şi poporul moldovean”, a declarat Jürgen Hardt, purtătorul de cuvânt pentru politica externă al partidului CDU, aflat la guvernare în Germania. „Niciunul dintre aliaţii noştri nu va mai rămâne singur în faţa agresiunii ruseşti”, dă asigurări oficialul CDU.
Anul trecut, Maia Sandu a obținut al doilea mandat prezidențial cu o diferență foarte mică, în urma unor alegeri umbrite de fraude electorale, inclusiv printr-o schemă de cumpărare a voturilor pentru candidații pro-Kremlin. Referendumul organizat simultan privind aderarea la Uniunea Europeană a fost aprobat la limită, cu 50,4% din voturi pentru și 49,6% împotrivă.
În ambele scrutinuri, voturile celor aproximativ 250.000 de moldoveni din diaspora – mulți stabiliți în state membre UE – au reprezentat un sprijin esențial pentru guvernul proeuropean. La începutul acestei luni, consilierul pentru securitate națională al Moldovei, Stanislav Secrieru, a avertizat asupra intensificării campaniilor de dezinformare care vizează diaspora și a riscului unor posibile incidente la secțiile de votare din străinătate.
„În circumstanţe normale, această campanie electorală ar trebui să fie foarte favorabilă candidaţilor actuali. Sondajele de opinie arată că, în prezent, am avea aproape o majoritate”, a declarat Nicu Popescu, fost vicepremier al Moldovei, care candidează din partea PAS pentru un loc în Parlament.
„Dar, desigur, există atacuri hibride, există agresiuni non-digitale, Rusia introduce ilegal milioane şi milioane, bani cash, pentru a cumpăra voturi la scară foarte largă. Aşadar, deşi sunt încrezător, fiecare vot va conta”, a subliniat fostul ministru de externe.
La Chişinău, Merz, Macron şi Tusk vor dori să transmită alegătorilor moldoveni că viitorul ţării lor se află în UE.
Prezenţa lor „transmite un mesaj puternic – Moldova nu este singură”, a declarat Siegfried Mureşan, europarlamentar român şi preşedinte al delegaţiei Parlamentului European pentru relaţiile cu această ţară.
„Calea sa europeană este reală, ireversibilă şi susţinută de toate familiile politice importante din UE”, a subliniat Mureşan.
Totuși, momentul exact al aderării Moldovei la UE, și al unui pas important, cunoscut drept deschiderea unui „cluster” de negociere, rămâne controversat.
La începutul verii, oficiali și diplomați UE au declarat pentru POLITICO că blocul european ia în considerare accelerarea procesului de aderare a Moldovei prin deschiderea unui cluster de negociere înainte de alegeri, pentru a sprijini tabăra proeuropeană.
Însă Ucraina și mulți dintre aliații săi se opun ferm unei astfel de măsuri. Totodată, influența președintelui SUA, Donald Trump, care l-a convins pe premierul ungar Viktor Orbán, care se opune aderării Ucrainei la UE, dar ar putea susține integrarea Moldovei, să nu blocheze aderarea Kievului, a modificat dinamica negocierilor, a declarat un diplomat citat de POLITICO.
„Este de înţeles că unii vor să ofere Moldovei un cluster de negociere, dar să facă acest lucru pentru că se apropie alegerile ar fi o mişcare nechibzuită şi, în cele din urmă, contraproductivă.Alte ţări sunt cu ochii pe noi”, a spus diplomatul.
Un oficial francez a declarat:
„Există merite atât pentru candidatura Ucrainei, cât şi pentru cea a Moldovei, în contextul situaţiei prin care trece Ucraina. Deciziile de la Bruxelles trebuie luate în unanimitate şi trebuie să acţionăm în conformitate cu aceste principii”, a spus oficialul francez, menționând că deciziile vor fi luate „în zilele sau săptămânile următoare”.
Doi diplomați și-au exprimat, de asemenea, speranța că impasul privind aderarea Ucrainei ar putea fi depășit în lunile următoare, având în vedere presiunile exercitate asupra Budapestei.
Prezența lui Donald Tusk, din Polonia (țară care a aderat la UE în 2004) este deosebit de semnificativă. Fostă membră a Pactului de la Varșovia, Polonia a înregistrat de atunci o creștere impresionantă a prosperității și reprezintă un exemplu pentru Moldova în ceea ce privește beneficiile aderării la Uniunea Europeană.
Potrivit lui Nicu Popescu, fost ministru de externe al Moldovei, și țările europene au propriile interese care le determină să fie preocupate de rezultatul alegerilor.
„Dacă Rusia va avea succes în Ucraina şi în Moldova, aceasta va reprezenta o ameninţare militară directă pentru ţări precum România şi Polonia – iar oamenii înţeleg miza. De aceea avem acest semnal de sprijin care arată că Moldova contează”, a explicat el.
Citește și: Premierul Ilie Bolojan, la Chișinău: „România rămâne cel mai apropiat partener al Republicii Moldova”