Premierul Spaniei, Pedro Sánchez, se află din nou în centrul unei dispute internaționale majore, după ce a refuzat să semneze noile angajamente NATO privind creșterea cheltuielilor militare. Decizia sa a generat tensiuni cu Statele Unite și mai multe state europene, care îl acuză că subminează unitatea Alianței în plin context al războiului ruso-ucrainean. Deși criticat pe plan extern, Sánchez se bucură de susținere internă, unde o mare parte a populației consideră că Spania trebuie să mențină o politică prudentă în privința apărării, scrie digi24.ro.
Te-ar mai putea interesa și: NATO-România: Țara noastră s-a angajat să își dubleze bugetul de apărare în următorii zece ani
Controversa a izbucnit în urma summitului NATO din iunie, când liderii statelor membre au convenit ca, până în 2035, cheltuielile pentru apărare și securitate să crească treptat până la 5% din PIB, dublu față de obiectivul actual de 2%. Inițiativa a venit în contextul intensificării amenințărilor de securitate la frontiera estică a Europei, unde Rusia își continuă agresiunea militară și atacurile hibride asupra infrastructurii occidentale.
Țările nordice și baltice, aflate în proximitatea conflictului, susțin că acest obiectiv ar trebui chiar accelerat, argumentând că Europa nu se mai poate baza pe sprijinul nelimitat al SUA. Finlanda, nou membru NATO, prin vocea ministrului apărării Antti Häkkänen, a cerut statelor din sudul continentului, inclusiv Spaniei, Italiei și Portugaliei, să contribuie „echitabil și rapid” la apărarea comună.
În contrast, Pedro Sánchez a refuzat să adere la noul obiectiv, susținând că Spania deja contribuie suficient la securitatea Alianței. În prezent, Spania are una dintre cele mai reduse cheltuieli militare din NATO, doar 1,28% din PIB în 2024, o proporție considerată insuficientă de Washington și de aliații din nordul Europei.
Refuzul Spaniei a stârnit o reacție dură din partea președintelui american Donald Trump, care a acuzat Madridul de lipsă de respect față de obligațiile alianței și a amenințat că va impune tarife comerciale punitive împotriva statului „indisciplinat”. Trump a declarat că „Spania ar trebui pedepsită pentru această atitudine”, sugerând că țările care nu își respectă angajamentele financiare față de NATO ar putea suporta consecințe economice.
Declarațiile liderului american au fost susținute de oficiali din Suedia și alte state nordice, care au subliniat importanța respectării angajamentelor comune. Ministrul suedez al apărării, Pål Jonson, a spus că este „extrem de important” ca toți aliații, inclusiv Spania, să își asume obiectivele stabilite la nivelul NATO.
Totuși, Secretarul General al NATO, Mark Rutte, a încercat să atenueze tensiunile, afirmând că fiecare stat „trebuie să contribuie în măsura posibilităților sale”, recunoscând implicit că nu toate economiile europene pot susține același nivel de cheltuieli militare.
La rândul său, ministrul spaniol al apărării, Margarita Robles, a respins criticile, subliniind că „nimeni nu poate pune la îndoială angajamentul Spaniei față de NATO”, invocând implicarea constantă a țării în misiunile Alianței și contribuția sa de patru decenii la securitatea colectivă.
Te-ar mai putea interesa și: Derapaj grav în Senat: Ninel Peia, atac jignitor la adresa unei senatoare USR. USR cere sancționarea lui