Putin pierde 160 de milioane de euro pe zi din cauza plafonării prețului la petrol

În plus, ca și când  această lovitură nu era de ajuns, diminuarea veniturilor ar urma să se agraveze, până la 280 de milioane de dolari pe zi, după ce plafonul privind exporturile de petrol va fi extins şi la produsele rafinate ruseşti, începând cu data de 5 februarie, se arată într-un raport realizat de centrul de analiză Centre for Research on Energy and Clean Air cu sediul în Helsinki, citat de Agerpres.

Plafonarea prețului la petrolul rusesc va costa Kremlinul 280 de milioane de dolari pe zi

Raportul prezentat de specialiști oferă noi dovezi cu privire la modul în care plafonul de preţ impus de grupul G7, precum şi sancţiunile asociate impuse de Uniunea Europeană afectează maşina de război a Rusiei. Cotaţia barilului de ţiţei rusesc este deja la jumătate faţă de preţul internaţional al petrolului.

„Embargoul UE privind importurile de petrol, precum şi plafonarea preţului ţiţeiului au intrat în sfârşit în vigoare, iar impactul este la fel de important pe cât se preconiza”, susţine Lauri Myllyvirta, analist şef la CREA.

Cu toate acestea, Kremlinul este sceptic cu privire la calculele analiştilor de la CREA, potrivit agenţiei de presă ruseşti Interfax care îl citează pe purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. „Este prea devreme să estimăm impactul deoarece piaţa globală a energiei este mult prea volatilă, iar exportatorii ruşi de petrol nu au ajuns încă să se confrunte cu clienţi care să respecte plafonul de preţ”, a subliniat Peskov.

FMI, previziuni optimiste pentru economia lumii în 2024. Avertismentul fondului legat de situația Chinei

Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi-a îmbunătăţit uşor previziunile privind creşterea economiei globale, marţi, spunând că economia s-a dovedit „surprinzător de rezistentă”,

Bulgaria adoptă moneda euro. Ce înseamnă decizia pentru economia bulgară şi când va face România trecerea

Bulgaria a anunțat o decizie istorică de a adopta moneda euro începând cu 1 ianuarie 2025, o mișcare care va marca o schimbare semnificativă în…

Citește și: Românii cer recunoașterea ca minoritate națională în Italia. Dacă li se aprobă, comunitatea ar putea avea acces direct la fondurile de Stat Italiene

India, China şi Turcia, principalii cumpărători de ţiţei rusesc, nu s-au alăturat iniţiativei occidentale privind plafonarea preţului petrolului rusesc. Luna trecută, preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a semnat un decret care interzice furnizarea de petrol şi produse petroliere rafinate, timp de cinci luni începând cu data de 1 februarie, către ţările care au aderat la plafonul de preţ occidental.

Analiştii de la Centre for Research on Energy and Clean Air susţin că Uniunea Europeană ar trebui să analizeze modalităţile prin care ar putea spori şi mai mult presiunile asupra Moscovei. De exemplu, o nouă reducere a plafonului de preţ, până la 25-35 de dolari per baril, de la 60 de dolari per baril în prezent, ar diminua cu alte 100 milioane de euro pe zi veniturile realizate de Rusia din exporturile de ţiţei.

„Este esenţial ca plafonul de preţ să fie coborât până la un nivel care nu permite Kremlinului să înregistreze profituri taxabile din exporturile de petrol şi de asemenea să fie restricţionate restul importurilor de petrol şi gaze din Rusia”,a spus Lauri Myllyvirta.

Chiar dacă reducerile de preţ la petrolul rusesc se extind, există întotdeauna posibilitatea ca Rusia să decidă în mod arbitrar să îşi reducă producţia, ceea ce ar impulsiona preţul global al ţiţeiului având în vedere că Rusia este al doilea producător mondial de ţiţei.

Citește și: Românii vor putea să își cumpere vechime în muncă până în 2026, dacă un nou proiect de lege va fi aprobat de Parlament