Raport șocant al unei mari bănci. România și Bulgaria, lideri în clasamentul sărăciei din UE!

După aderarea la UE, statele din Europa Centrală și de Est au înregistrat creșteri semnificative ale veniturilor disponibile, reducând discrepanțele cu media UE. România și Bulgaria au în continuare cea mai mare inegalitate a veniturilor, dar aceasta este în scădere. România a înregistrat progrese remarcabile în extinderea clasei de mijloc, reducând veniturile din pătura cea mai bogată și ridicând standardele clasei mediane, potrivit știripesurse.ro.

„Ţările din regiune au avut o creştere excepţională a veniturilor disponibile ale populaţiei după aderarea la Uniunea Europeană (UE) – Ungaria, Cehia şi Polonia în 2004, România şi Bulgaria în 2007. În 2023 faţă de 2007, venitul disponibil mediu anual (exprimat în euro în preţuri curente) a crescut de 4,8 ori în Bulgaria, 3,7 ori în România, 2,7 ori în Polonia, 2,5 ori în Cehia şi de 1,9 ori în Ungaria, depăşind creşterea de 1,6 ori din UE.

Deoarece ţările cu venitul mai redus au crescut mai rapid, inegalitatea între ţări a scăzut. Venitul disponibil mediu anual al ţărilor din regiune în 2023 a ajuns la 43% din media UE (10 mii euro faţă de 23 mii euro), după ce în 2007 a fost doar o pătrime (3,7 mii euro faţă de 14,7 mii euro). Venitul disponibil mediu al României în 2023 a fost 31% din media UE (7,1 mii euro faţă de 23 mii euro), în timp ce în 2007 a fost doar 13% (1,9 mii euro faţă de 14,7 mii euro)”, potrivit Buletinului lunar al Alpha Bank România Macroeconomia „En detail”.

Te-ar mai putea interesa și: Alertă UE! Conserve de ton contaminate cu mercur. Pericol grav pentru sănătate!

foto: țări slab dezvoltate

Raport șocant al unei mari bănci. România și Bulgaria, lideri în clasamentul sărăciei din UE!

Distribuția mai echitabilă a veniturilor și scăderea decalajului între clasele sociale au redus inegalitatea. În România, ponderea clasei de mijloc a crescut de la 51% la 61%, în timp ce inegalitatea de venituri a scăzut, conform coeficientului GINI. Aceasta a permis o mai mare coeziune socială și o convergență economică cu media europeană.

În România, și alte state din regiune, inegalitatea a scăzut odată cu creșterea accesului la venituri și o distribuție mai echilibrată, în contrast cu alte țări unde inegalitatea s-a menținut sau chiar a crescut. Progresele economice din ultimii ani au consolidat clasa de mijloc și au dus la creșterea stabilității economice, deși provocările rămân, mai ales în asigurarea unei distribuții echitabile pe termen lung și reducerea dependenței de efectele economice ale pandemiei.

„Cum a evoluat inegalitatea veniturilor în ţările din regiune? Diferit, conform coeficientului GINI, un indicator a cărei valoare creşte când inegalitatea de venituri creşte. În perioada analizată 2014-2023, inegalitatea de venituri a scăzut în România, Cehia, Polonia, Bulgaria (începând cu 2020) şi s-a păstrat în Ungaria.

În 2023, Cehia a rămas ţara cu cea mai scăzută inegalitate de venituri, iar Bulgaria urmată de România, ţările cu cea mai ridicată inegalitate de venituri, dar în scădere. Se pare că toate ţările din regiune au ajuns într-o fază de dezvoltare în care nu există un compromis între creşterea economică şi inegalitate, o pondere în creştere a populaţiei beneficiind de câştigurile din recuperarea decalajului faţă de UE (raportul PIB/capita faţă de PIB/capita în UE a crescut în regiune, indicând un proces de convergenţă în desfăşurare)”, se menţionează în analiza citată.

În 2023, Cehia s-a menținut ca țara cu cea mai scăzută inegalitate de venituri din regiune, în timp ce România și Bulgaria au avut cele mai ridicate niveluri, dar cu o tendință de scădere. De la aderarea la Uniunea Europeană, veniturile disponibile au crescut semnificativ, în special în România, unde venitul disponibil mediu a crescut de 3,7 ori. Aceasta a dus la o reducere a inegalității, cu o pondere crescută a clasei de mijloc, care a ajuns la 61%, datorită scăderii veniturilor celor mai bogate și cele mai sărace.

În plus, analiza subliniază că venitul disponibil median în România a crescut, iar decalajul dintre venitul mediu și median s-a redus, indicând o îmbunătățire a distribuției veniturilor. Așadar, în ciuda provocărilor economice, progresele realizate contribuie la o mai mare coeziune socială și la o convergență cu media Uniunii Europene. Această situație ar putea facilita o stabilitate economică pe termen lung, dar este important ca autoritățile să continue să monitorizeze și să abordeze inegalitățile persistente pentru a menține aceste progrese.

În 2023, veniturile celor mai bogați cinciimi din populație erau de 5,8 ori mai mari decât cele ale celor mai sărace cinciimi, o scădere față de 2007. Această inegalitate este superioară celei din Cehia (3,4) și inferioară celei din Bulgaria (6,6). Schimbările de venituri în România arată o creștere a persoanelor care și-au păstrat veniturile, în timp ce ponderea celor cu venituri în creștere a scăzut. Clasa de mijloc, definită prin veniturile între 75% și 200% din medie, este un segment important al populației.

„Dimensiunea acestui segment creşte dacă dimensiunea clasei cu venituri disponibile anuale mici (sub 75% din venitul disponibil median anual) şi/sau a clasei cu venituri disponibile anuale mari (peste 200% din venitul disponibil median anual) scade, cu alte cuvinte dacă inegalitatea de venituri scade.

În România, ponderea populaţiei care aparţine clasei de mijloc s-a extins la 61% în 2023 de la 51% în 2007. Creşterea cu 10 pp a fost cea mai amplă extindere din regiune datorându-se atât reducerii ponderii clasei cu venituri mari de la 14% în 2007 la 8% în 2023 precum şi reducerii ponderii clasei cu venituri mici de la 35% în 2007 la 31% în 2023.

În ciuda creşterii, dimensiunea clasei de mijloc a rămas a doua cea mai redusă din regiune după Bulgaria. În Ungaria, clasa de mijloc s-a contractat la 65% în 2023 de la 70% în 2007. Clasa de mijloc este cea mai extinsă (72%) în Cehia, urmată de Polonia unde a crescut la 67% de la 60% în 2007. Comparativ cu ţările membre UE mai vechi, precum Grecia şi Italia, clasa de mijloc din regiune tinde să fie mai extinsă şi inegalitatea de venituri mai redusă”, subliniază documentul.

Analiza subliniază că, deși inegalitatea de venituri, cauzată de talent, efort și noroc, este inevitabilă, inegalitatea excesivă poate afecta coeziunea socială și poate conduce la polarizare politică și la o creștere economică slabă. În acest context, scăderea inegalității de venituri în România, comparativ cu alte țări din regiune și din UE, reprezintă o realizare semnificativă de la aderarea la Uniunea Europeană, conform economistului-șef al Alpha Bank România.

Te-ar mai putea interesa și: România ia coroana Europei la producția de gaze! Țara noastră devine lider absolut în UE!