Rusia refuză oferta de cooperare a cancelarului german Olaf Scholz: ‘Noi nu ne rugăm de nimeni pentru nimic!’

Cancelarul Olaf Scholz a afirmat miercuri, într-un discurs rostit la 70 de ani de la înfiinţarea Comisiei germane pentru Cooperarea Economică în Estul Europei, că ar vrea relansarea cooperării cu Rusia după finalul războiului din Ucraina.

„Rusia va fi şi după sfârşitul războiului cea mai mare ţară de pe continentul european. De aceea, este esenţial să facem pregătiri pentru acest moment. Este clar că în momentul de faţă relaţiile pe care le avem devin mult mai reduse. Dar, dacă Rusia va opri războiul, dacă cetăţenii Rusiei vor depune eforturi pentru un alt viitor, avem şansa de a fi din nou posibil într-un alt moment să începem cooperarea economică. Doar că încă nu suntem în acel moment. Acum înăsprim sancţiunile. Şi ştim cu toţii că Vladimir Putin (preşedintele Rusiei – n.red.) nu distruge prin războiul său doar infrastructura, oraşe şi zone din Ucraina. Distruge şi un număr incredibil de mare de vieţi omeneşti”, a afirmat Olaf Scholz, conform stenogramei discursului, publicată pe site-ul Guvernului german şi citată de stiripesurse.ro.

Rusia a respins oferta cancelarului Olaf Scholz, spunând că nu a ajuns în situația de a se ruga pentru o eventuală cooperare

În replică, administraţia de la Kremlin respins, miercuri seară, oferta Germaniei de reluare a cooperării.

„Noi nu ne rugăm de nimeni pentru nimic, iar politicienii din Germania ar trebui să înţeleagă acest lucru în mod clar şi permanent”, a reacţionat Ministerul rus de Externe, citat de publicaţia Handelsblatt. „Guvernul german nu a explicat de ce a evitat în mod ruşinos şi laş să investigheze actele de sabotaj asupra conductelor Nord Stream 1 şi 2, prin care economia germană a fost deconectată de la gazul rusesc ieftin”, a subliniat Ministerul de Externe de la Moscova.

Citește și: Ministrul Muncii a dat vestea cea mare după adoptarea bugetului pe 2023: „Veniturile pensionarilor cresc cu până la 45%”

Mai multe fisuri au fost depistate în septembrie la gazoductele Nord Stream 1 şi 2, care fac legătura între Rusia şi Germania prin Marea Baltică. Suedia şi Danemarca au depistat explozii în zonele în care au fost constatate fisurile, iar statele occidentale suspectează Rusia de comiterea unui act de sabotaj. În schimb, Rusia a indicat că atacurile ar fi putut fi comise de Statele Unite, în contextul în care Washingtonul s-a opus mulţi ani construirii gazoductului Nord Stream 2. Preşedintele Vladimir Putin a afirmat că Statele Unite beneficiază de pe urma avarierii gazoductelor Nord Stream 1 şi 2. Administraţia de la Moscova a acuzat şi Marea Britanie de implicare directă în comiterea actelor de sabotaj, mai scrie sursa citată

Statele Unite, Uniunea Europeană şi Grupul G7 au aplicat sancţiuni masive împotriva Rusiei din cauza invaziei militare în Ucraina.

Citește și: Maia Sandu, atitudine tranșantă la adresa vocilor care cer refacerea URSS: „Noi nu dorim să ne întoarcem în Uniunea Sovietică. Noi ne dorim să trăim într-o societate liberă”