Serviciul rus de Informații acuză UE de cenzură după alegerile din România

Alegerile prezidențiale din România, încheiate cu victoria lui Nicușor Dan, au devenit subiect de propagandă în publicația oficială a Serviciului rus de Informații Externe (SVR), Razvedcik („Iscoada” sau „Cercetașul”), în numărul său din iunie 2025. Într-un articol semnat de Aleksei Anatolievici Gromîko, director al Institutului pentru Europa din cadrul Academiei Ruse de Științe, rezultatul alegerilor românești este prezentat drept o dovadă a existenței unei presupuse „cenzuri ideologice” în Uniunea Europeană, care ar avea drept scop reducerea la tăcere a opozanților politici incomozi.

Te-ar mai putea interesa și: Sondaj INSCOP: votanţii AUR şi tinerii sub 30 de ani au cea mai mare încredere în Rusia

SVR acuză UE de cenzură după alegerile din România

Articolul nu numește explicit niciun candidat „opozant” român care ar fi fost cenzurat, dar face referire directă la „intimidarea dizidenților” și la „forme tot mai urâte” de suprimare a vocilor alternative, sugerând că procesul electoral din România nu ar fi fost unul echitabil. De asemenea, este invocat și cazul Marinei Le Pen, lideră a extremei drepte din Franța, despre care autorul afirmă că ar fi fost „împiedicată” să participe la alegerile prezidențiale franceze din 2027 printr-un „verdict dubios” al instanțelor.

Potrivit articolului, aceste exemple ar arăta cum Uniunea Europeană a devenit intolerantă față de opiniile disidente și cum liderii UE ar încerca să mențină o linie politică unitară, inclusiv în ceea ce privește conflictul din Ucraina. Se afirmă că UE „refuză să recunoască interesele legitime de securitate ale Rusiei” și că susținerea prelungită a Ucrainei ar avea ca scop perpetuarea deliberată a crizei, pentru a servi interesele occidentale. Astfel, oricine se abate de la „curentul mainstream” este transformat într-o țintă – un discurs frecvent în retorica oficială a regimului de la Moscova.

Deși articolul din iunie nu îl menționează pe Călin Georgescu un candidat controversat la alegerile prezidențiale din România, SVR a avut în trecut o poziție clară de susținere față de acesta. Într-un mesaj public din martie 2025, serviciul rus de informații îl apăra deschis pe Georgescu, după ce acesta a fost anchetat de autoritățile române. SVR acuza atunci Uniunea Europeană, și în mod special pe Ursula von der Leyen, de ingerințe directe în procesul electoral românesc. Potrivit acelui comunicat, președinta Comisiei Europene ar fi cerut guvernului de la București să îl excludă pe Georgescu din cursa electorală, amenințând că, în caz contrar, România ar putea pierde accesul la fonduri europene.

Mai mult, SVR sugera că invalidarea primului tur al alegerilor prezidențiale, eveniment care ar fi avut loc înainte de reluarea scrutinului în luna mai – ar fi fost rezultatul presiunilor exercitate de Bruxelles. Potrivit acelorași surse rusești, Georgescu reprezenta „forțele non-sistem”, adică o mișcare considerată alternativă față de partidele tradiționale pro-europene. Această poziționare ideologică i-ar fi atras represalii din partea liderilor UE, care ar fi urmărit să reducă la tăcere orice discurs prorus sau conservator.

În finalul comunicatului din martie, SVR avertiza că acțiunile împotriva lui Georgescu ar putea prefigura o campanie mai amplă împotriva opoziției conservatoare din Europa, cu Ungaria – descrisă ca „bastion al conservatorismului european” – ca țintă principală în contextul alegerilor parlamentare programate pentru anul 2026. Această retorică se aliniază cu narațiunea Kremlinului, care portretizează regimurile occidentale drept autoritare sub masca democrației și acuză UE de dublu standard în raport cu valorile libertății de expresie și pluralismului politic.

Te-ar mai putea interesa și: Rusia, atac cibernetic în Olanda înainte de summitul NATO desfășurat la Haga