Spor de stres la locul de muncă. Angajații care se simt abuzați sau umiliți de șef pot cere compensații pentru prejudiciile suferite

„Mobbing-ul” sau „straining-ul”, așa cum a fost etichetat acest fenomen, a fost recent subiectul unei decizii importante din partea Curții de Casație, potrivit avvocatomati.it. Astfel, instanța a identificat o nouă formă de responsabilitate a angajatorilor, care acum sunt considerați răspunzători în cazul în care angajații suferă de probleme de sănătate cauzate de un mediu de lucru excesiv de stresant.

Citește și: Se schimbă legea pentru angajații străini în România! Anunț de ultimă oră din partea Patronatului Importatorilor de Forță de Muncă 

Mobbingul este descris ca fiind hărțuirea psihologică sau bullying-ul sistematic îndreptat împotriva unui angajat de către colegi sau superiori. Straningul este supralicitarea sau stresul excesiv la locul de muncă.

Angajații stresați pot cere despăgubiri

Curtea de Casație, printr-o sentință dată în data de 19 ianuarie 2024, nr. 2084, a consolidat principiul potrivit căruia responsabilitatea angajatorului de a proteja sănătatea angajatului se extinde dincolo de prevenirea mobbingului și/sau strainingului.

Aceasta inckude prevenirea tuturor situațiilor de anxietate sau stres la locul de muncă care afectează integritatea fizică și psihologică a angajatului.

Curtea de Casație a examinat un caz în care un lucrător l-a dat în judecată pe angajatorul său, o instituție publică, reclamând că stresul intens la locul de muncă i-a provocat suferințe psohofizice grave.

Citește și: Angajații unei companii au primit din greșeală salarii duble. Ei credeau că banii sunt o „compensaţie pentru inflaţie”

Chiar dacă instanța a recunoscut prejudiciul și a condamnat angajatorul la compensații, Curtea de Apel a respins cererea lucrătorului, motivând că nu a fost dovedită o intenție de persecuție din partea angajatorului și că plângerile lucrătorului puteau fi atribuite unei conflictualități normale în cadrul muncii.

Însă, Curtea de Casație a oferit o perspectivă complet diferită. A subliniat că angajatorul este responsabil pentru sănătatea lucrătorului în conformitate cu articolul 2087 din Codul Civil, indiferent de prezența comportamentelor umilitoare sau abuzive față de angajat.

Responsabilitatea implică gestionarea eficientă a organizării muncii și evitarea deciziilor care ar putea dăuna integrității fizice și psihice a lucrătorului, cum ar fi crearea unui mediu de lucru care generează stres, scrie rotalianul.com.