SUA acuză Comisia Europeană de ingerință în alegeri, inclusiv în România. UE respinge ferm acuzațiile

Comisia Juridică a Camerei Reprezentanților din Statele Unite acuză Comisia Europeană de ingerință sistematică în procesele electorale din mai multe state europene, inclusiv România, începând cu anul 2023. Potrivit raportului publicat de forul legislativ american, Comisia Europeană ar fi exercitat presiuni directe asupra marilor platforme online și rețele de social media pentru a limita sau cenzura discursul politic, în special în perioada imediat premergătoare alegerilor.

Te-ar mai putea interesa și: SUA au doborât o dronă iraniană care s-a apropiat de portavionul USS Abraham Lincoln

SUA acuză Comisia Europeană de ingerință în alegeri, inclusiv în România. UE respinge ferm acuzațiile

Raportul susține că astfel de intervenții ar fi avut loc înaintea a cel puțin opt rânduri de alegeri din șase țări europene: Irlanda (alegerile din 2024 și 2025), Franța (2024), Țările de Jos (2023 și 2025), Slovacia (2023), România (2024) și Republica Moldova (2024). Conform Comisiei Juridice a SUA, reprezentanți ai Comisiei Europene s-ar fi întâlnit în mod repetat cu oficiali ai platformelor digitale pentru a le solicita să modereze agresiv conținutul politic, sub pretextul combaterii dezinformării.

Un punct central al raportului îl constituie cazul României. Documente noi, nepublice până în prezent, ar pune sub semnul întrebării acuzațiile de interferență rusă care au stat la baza deciziei unei instanțe române de a anula rezultatele alegerilor prezidențiale din 2024. Comisia Juridică afirmă că această decizie s-a bazat pe presupuneri insuficient susținute de dovezi concrete.

În acest context, Comisia Juridică citează declarații ale reprezentanților TikTok, care ar fi informat Comisia Europeană că nu au identificat nicio dovadă a existenței unei campanii rusești coordonate menite să-l promoveze pe Călin Georgescu, candidatul câștigător al scrutinului. Mai mult, TikTok ar fi transmis autorităților europene această concluzie. Ulterior, potrivit unor relatări apărute în spațiul public, campania care fusese inițial atribuită Rusiei ar fi fost, de fapt, finanțată de un alt partid politic din România.

Uniunea Europeană a respins însă categoric acuzațiile. Executivul european a reacționat dur la raportul Congresului SUA, calificându-l drept complet nefondat. Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene pentru afaceri digitale, Thomas Regnier, a declarat că acuzațiile de cenzură sunt „pur absurde” și „o prostie totală”. El a subliniat că libertatea de exprimare este un drept fundamental în Uniunea Europeană și că legislația privind serviciile digitale (Digital Services Act – DSA) nu urmărește cenzurarea conținutului, ci protejarea acestui drept în fața abuzurilor potențiale ale marilor companii de tehnologie.