Datele recensământului din 2021 arată că unul din cinci locuitori ai Londrei (20,81%) nu folosește engleza ca limbă principală, scrie Mediafax.
Motivele pentru care o limbă străină este vorbită acasă sunt variate și depind nu doar de fiecare familie în parte, ci chiar de fiecare membru al acesteia, notează SWLondoner.
Te-ar mai putea interesa: Afacerea cu care o româncă i-a cucerit iremediabil pe englezi. Georgiana așază pe mesele britanicilor gusturile autentice românești ale prăjiturilor copilărie
Dr. Tony Capstick, profesor asociat în domeniul limbii și migrației la Universitatea din Reading, explică: „Este modul în care familiile iau decizii cu privire la limbile pe care le folosesc în anumite scopuri”.
Recensământul din 2021 indică faptul că limba română este cea mai vorbită limbă străină în Londra, fiind utilizată de aproximativ 160.000 de persoane.
Pe poziția a doua se află limba spaniolă, cu 117.000 de vorbitori, urmată de poloneză, cu 112.000 de persoane, și bengaleză, cu 101.000 de vorbitori.
:format(webp):quality(100)/https://www.dailybusiness.ro/wp-content/uploads/2025/07/limbi-vorbite-Londra-1024x614.jpg)
Dr. Capstick a subliniat rolul traiectoriei migraționale a familiei.
„Acest lucru poate influența luarea deciziilor. Dacă sunteți un migrant de prima generație, probabil aveți opinii destul de puternice cu privire la menținerea limbii materne sau, și acestea sunt mai degrabă modele de integrare asimilatoare, s-ar putea să doriți ca familia să nu folosească limba moștenirii culturale și să folosească limba dominantă.
Bilingvismul are tot felul de beneficii cognitive, precum și beneficii sociale și culturale.
Părinții, în funcție de modul în care percep unele dintre aceste ipoteze despre utilizarea limbii, își vor stabili politica lingvistică familială.
Nu este întotdeauna vorba despre nivelurile de educație, dar vă puteți imagina că, dacă sunteți o familie din clasa mijlocie, destul de bine educată, este mai probabil să vedeți în zilele noastre beneficiile bilingvismului”, spune dr. Tony Capstick.
Profesorul a adăugat că unele limbi au o durată mai mare de viață de-a lungul diferitelor generații.
”Tinerii din a treia și a patra generație de pakistanezi britanici încă folosesc urdu și panjabi acasă.
Am lucrat cu multe familii din Mirpur, în nordul Pakistanului. În aceste familii, ar fi foarte neobișnuit ca urdu și panjabi să nu fie folosite acasă, alături de engleză.
Într-o singură propoziție, oamenii pot trece de la engleză la urdu, sau de la engleză la italiană sau de la engleză la franceză”, a adăugat Capstick.
Te-ar mai putea interesa: Afinele româneşti, mai ieftine în magazinele din Anglia decât în cele din România