„Un război nuclear bate la ușă”. Experții avertizează, la 80 de ani de la Hiroshima și Nagasaki

Miercuri dimineața, în Parcul Memorial al Păcii din Hiroshima, supraviețuitori și oficiali s-au adunat pentru a comemora momentul în care bomba atomică „Little Boy” a fost lansată de un bombardier american B-29 pe 6 august 1945, potrivit Libertatea. Trei zile mai târziu, orașul Nagasaki a fost devastat de o a doua bombă atomică americană.

Te-ar mai putea interesa: Rusia amenință alte două țări europene! ”Au devenit automat ţinte pentru forţele noastre armate, inclusiv cu componentă nucleară”

Peste 110.000 de oameni au murit imediat în urma atacurilor, iar sute de mii au decedat ulterior din cauza rănilor și bolilor provocate de radiații. Până astăzi, acestea rămân singurele utilizări ale armelor nucleare în război.

Amenințarea nucleară actuală

Premierul japonez Shigeru Ishiba spune că „Diviziunile din comunitatea internațională cu privire la dezarmarea nucleară se adâncesc, iar mediul actual de securitate devine din ce în ce mai sever”.

Organizația supraviețuitorilor Nihon Hidankyo, laureată a Premiului Nobel pentru Pace, a avertizat:

„Nu mai avem mult timp, în timp ce ne confruntăm cu o amenințare nucleară mai mare ca niciodată”.

Tensiuni recente între puterile nucleare

În ultima săptămână, Rusia și Statele Unite și-au lansat amenințări nucleare în contextul războiului din Ucraina, iar Donald Trump a dispus poziționarea a două submarine nucleare americane în apropierea Rusiei.

Totodată, în ultimele luni, SUA au atacat cu bombe convenționale puternice facilități nucleare iraniene pentru a încetini programul nuclear al Teheranului.

La începutul anului, un conflict scurt a izbucnit între India și Pakistan, ambele puteri nucleare, din cauza controlului asupra regiunii Kashmir.

Creșterea arsenalelor nucleare

Hans Kristensen, cercetător asociat la Programul pentru Arme de Distrugere în Masă al SIPRI declară:

„Observăm o tendință clară de creștere a arsenalelor nucleare, o retorică nucleară mai ascuțită și abandonarea acordurilor de control al armamentului”.

Aceste evoluții îngrijorătoare au făcut ca Bulletin of the Atomic Scientists să ajusteze „Ceasul Apocalipsei” la 89 de secunde înainte de miezul nopții, cea mai apropiată poziție față de o catastrofă globală de la înființarea sa în 1947.

Arsenalul nuclear global

Bomba atomică de la Hiroshima, cu o putere explozivă de 15 kilotone, ar fi considerată astăzi o armă nucleară cu randament redus. Cea mai puternică armă din arsenalul SUA are o capacitate de 1,2 megatone, fiind de 80 de ori mai puternică decât bomba de la Hiroshima.

Experții avertizează că o singură armă nucleară modernă detonată asupra unui oraș mare ar putea ucide instantaneu milioane de oameni.

În prezent, peste 12.000 de arme nucleare sunt deținute de nouă state: SUA, Rusia, China, Franța, Regatul Unit, India, Pakistan, Coreea de Nord și Israel, potrivit SIPRI.

Majoritatea acestor țări „au continuat programe intensive de modernizare nucleară în 2024, îmbunătățind armele existente și dezvoltând versiuni noi”, se arată în ultimul raport anual SIPRI.

SUA și Rusia controlează aproximativ 90% din arsenalul nuclear global, însă puterile nucleare mai mici își extind sau planifică să-și extindă arsenalele.

China conduce această creștere, adăugând în jur de 100 de focoase nucleare anual, o tendință pe care SIPRI estimează că va continua.

Cum ar arăta un război nuclear azi

Milioane de morți, contaminare radioactivă extinsă și o posibilă iarnă nucleară ar fi doar începutul. O simulare publicată de Washington Post descrie pas cu pas primele 20 de minute ale unui conflict între superputeri, marcate de atacuri devastatoare.

Potrivit simulării, totul ar începe cu lansarea unor rachete balistice intercontinentale nucleare de către un inamic nespecificat al SUA. În doar câteva minute, sistemele americane de avertizare timpurie ar detecta atacul, iar președintele ar fi informat.

În momentele critice ce urmează, liderul american ar trebui să ia o decizie cu impact global, având la dispoziție „cartea neagră” cu opțiunile de contraatac și celebra „valiză nucleară”. Timpul pentru a ordona riposta înainte ca rachetele inamice să lovească ar fi extrem de scurt.

Simularea detaliază efectele catastrofale ale unui atac nuclear asupra capitalei SUA. Washington Post arată că „clădirile, copacii, oamenii și orice altceva într-o rază de câteva sute de metri de explozie ar fi vaporizate, iar unda de șoc ar provoca distrugeri majore pe o distanță de peste o milă. Peste jumătate de milion de persoane ar putea muri instantaneu.”

În scenariul prezentat, președintele SUA ar ordona lansarea a 300 de rachete balistice intercontinentale, plus pregătirea bombardierelor și submarinelor pentru atac, declanșând un schimb nuclear devastator între superputeri.

O simulare anterioară realizată de Universitatea Princeton arată că peste 91 de milioane de oameni din Rusia, SUA și țările aliate NATO ar putea fi uciși sau răniți în doar trei ore după o singură bombă nucleară.

Concluzia experților este clară: un conflict nuclear ar provoca o distrugere globală ireversibilă, fără câștigători reali și cu foarte puțin timp pentru decizii ce ar putea salva planeta.

În acest context tensionat, comemorarea bombardamentelor de la Hiroshima și Nagasaki rămâne un avertisment puternic asupra pericolelor armelor nucleare și a necesității urgente a dezarmării.

Te-ar mai putea interesa: Turcia a dezvăluit noua bombă termobarică GAZAP, una dintre cele mai puternice arme non-nucleare construite vreodată