Marile universităţi occidentale pierd teren în faţa celor din Asia. Vin din urmă cinci instituţii de învăţământ superior africane

Cel puţin asta este tendinţa, potrivit site-ului universityworldnews.com. Şapte universităţi din China se află printre primele 100 de universităţi din lume, potrivit clasamentului Times Higher Education 2023, citat de Agerpres. Anul trecut, şase universităţi chineze se aflau în acest clasament, iar cu cinci ani în urmă doar două.

Marile universităţi occidentale pierd teren în faţa celor din Asia şi Africa

Cea mai performantă universitate chineză, potrivit clasamentului Times Higher Education 2023, este Universitatea Tsinghua (pe locul al 16-lea).

Asia este cel mai reprezentat continent, cu 669 de universităţi dintr-un total de 1.799.

Dintre ţările asiatice, Japonia are cele mai multe universităţi introduse în acest top – 117. Urmează China – cu 95 universităţi şi India – cu 75.

Cea mai mare performanţă la nivel de continent o are Africa. Continentul a înregistrat o creştere de 36,6%, de la 71 la 97 de instituţii prezente clasamentul Times Higher Education 2023.

Cinci ţări africane figurează pentru prima dată în acest clasament: Mauritius, Mozambic, Namibia, Zambia şi Zimbabwe. Instituţia de învăţământ superior din Africa cel mai bine plasată este Universitatea din Cape Town, pe locul 160.

Citeste si Surprize pentru studenții de la Politehnică! Universitatea va construi un cămin nou – ultramodern cu 700 de locuri! Investiție de zeci de milioane de euro

Phil Baty, reprezentant al Times Higher Education, a declarat că aceste schimbări din clasament vorbesc despre „o schimbare reală a raportului de putere în economia globală a cunoaşterii, departe de lumea occidentală dominantă în mod tradiţional„.

„Cred că această schimbare – o creştere la nivel global – este o veste bună pentru lume. Un val în creştere înalţă toate ambarcaţiunile: accesul la educaţie de calitate superioară se deschide la nivel global şi contribuie la diminuarea exodului creierelor din ţările în curs de dezvoltare„, a spus Baty.

Primele locuri ale clasamentului sunt ocupate ca şi până acum de Universitatea Oxford din Regatul Unit, care ocupă primul loc pentru a şaptea oară consecutiv, de Universitatea Harvard (SUA), de Universitatea Cambridge (Marea Britanie). Următoarele şapte poziţii sunt ocupate de Universitatea Stanford, Institutul de Tehnologie Massachusetts (MIT), Institutul de Tehnologie California, Universitatea Princeton, Universitatea din California, Berkeley şi Universitatea Yale (toate din SUA) şi Imperial College London (Marea Britanie).

Potrivit www.timeshighereducation.com, cel mai bine clasată universitate din România este Academia de Studii Economice din Bucureşti, care se situează în segmentul 501-600. Următoarele locuri sunt ocupate de Universitatea de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca, în segmentul 801-1000, Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca şi Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava se situează în segmentul 1001-1200.

Următoarele instituţii de învăţământ din România din acest clasament, aflate în segmentul 1001-1200 sunt: Universitatea din Bucureşti, Universitatea Transilvania din Braşov şi Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj-Napoca.

Clasamentul mondial al universităţilor Times Higher Education se bazează pe o analiză a 15,5 milioane de cercetări publicate şi 121 milioane de referinţe ale acestora, plus peste 40.000 de răspunsuri la un sondaj anual de reputaţie academică şi sute de mii de date suplimentare care acoperă, pe lângă cercetare, activitatea de predare, dar şi perspectiva internaţională şi transferul de cunoştinţe.

Citeste si Adio școală online pentru studenți! ASE-ul impune din noul an școlar prezența fizică la toate cursurile universității! „învățarea se face doar în amfiteatru și în sala de seminarii”

Clasamentul este bazat pe 13 indicatori de performanță grupați în mai multe categorii: predare, cercetare/citări, transfer de cunoștințe și perspectivă internațională.

Ponderea acestor zone, potrivit metodologiei anunțate:

• Predare (cu indicatori precum reputația, raportul studenți-personal, veniturile instituționale) – 30%
• Cercetare (cu 3 indicatori – reputația, veniturile din cercetare, productivitatea în cercetare) – 30%
• Citări (influența cercetării) – 30%
• Perspectiva internațională (ponderea studenților internaționali, cea a profesorilor internaționali, colaborarea internațională) – 7,5%
• Transferul de cunoștințe – 2,5%