Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a sosit la Washington pentru una dintre cele mai tensionate și decisive vizite ale sale de la începutul invaziei ruse, urmând să se întâlnească cu liderul american Donald Trump. Vizita are loc într-un context extrem de fragil, atât pe plan militar, cât și diplomatic. În timp ce Kievul caută sprijin ferm din partea Statelor Unite și a Europei, Rusia a intensificat atacurile cu rachete și drone asupra mai multor orașe ucrainene, încercând să pună presiune pe Zelenski înaintea negocierilor.
UPDATE
Guvernul britanic a transmis că președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, nu ar trebui să fie forțat să accepte un acord de pace dacă nu este mulțumit de termenii acestuia, înainte de întâlnirea sa cu președintele american Donald Trump la Washington.
„Mai întâi trebuie să fie absolut clar că orice decizie privind teritoriul ucrainean trebuie să aibă acordul guvernului ucrainean şi al preşedintelui Zelenski”, a declarat, pentru Radio Times, secretarul de stat britanic pentru sănătate, Stephen Kinnock, înainte de întâlnirea de la Washington, la care vor participa mai mulţi lideri europeni, între care premierul Keir Starmer.
Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, se întâlnește la Washington cu Donald Trump, prima discuție fiind doar între cei doi, urmând ca ulterior să se alăture și alți șapte lideri europeni.
Aceștia au relații speciale cu Trump: prim-ministrul britanic Keir Starmer și președinta italiană Giorgia Meloni s-au lăudat cu bune legături și aprecieri reciproce. Cancelarul german, Friedrich Merz, a câștigat simpatia lui Trump prin gesturi simbolice.
Președintele finlandez, Alexander Stubb, împărtășește pasiunea pentru golf cu Trump.
Emmanuel Macron a menținut o relație cordială cu fostul președinte. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au avut interacțiuni axate pe cooperare și negocieri economice.
Te-ar mai putea interesa și: Zelenski: „Apropo, președintele Trump și-a exprimat sprijinul pentru armistițiu”
În seara de 17 august, la doar câteva ore înaintea întrevederii de la Casa Albă, Rusia a lansat o nouă serie de atacuri aeriene asupra Ucrainei.
La Harkiv, o rachetă a lovit o clădire rezidențială din zona industrială. Cel puțin 11 persoane au fost rănite, printre care și doi copii (un băiat de 10 ani și o fată de 13 ani). Zece blocuri de apartamente și cinci vehicule au fost avariate, iar peste o mie de ferestre au fost sparte de suflul exploziei.
În Sumîi, o rachetă a lovit zona unei instituții de învățământ, iar în satul Nova Sloboda, o bombă aeriană ghidată a rănit o femeie de 57 de ani și a avariat zece case. Un atac cu dronă a vizat și satul Miropillia, unde un șofer a fost rănit și spitalizat.
În Odesa, explozii puternice s-au auzit în jurul orei 23:40, în timpul unui atac cu rachete, iar forțele aeriene au raportat și atacuri cu roiuri de drone în mai multe regiuni ale țării.
Zelenski a declarat la sosirea sa că este încrezător că Ucraina va obține garanții de securitate solide, insistând că pacea trebuie să fie „durabilă”, nu una temporară, care să lase Rusia cu posibilitatea de a ataca din nou. El a amintit eșecurile trecutului, de la cedarea Crimeei în 2014, la garanțiile de securitate din Memorandumul de la Budapesta (1994), și a ,menționat că Ucraina luptă acum nu doar pentru teritoriul ei, ci pentru independența și viitorul națiunii.
„Am ajuns deja la Washington, mâine (n.r. – luni) mă voi întâlni cu preşedintele Trump. Mâine vom discuta şi cu liderii europeni. Îi mulţumesc preşedintelui SUA pentru invitaţie. Cu toţii împărtăşim dorinţa puternică de a pune capăt rapid şi definitiv acestui război. Iar pacea trebuie să fie durabilă.
Nu aşa cum a fost acum câţiva ani, când Ucraina a fost forţată să renunţe la Crimeea şi la o parte din estul ţării noastre – o parte din Donbas – iar Putin a folosit pur şi simplu acest lucru ca trambulină pentru un nou atac. Sau când Ucraina a primit aşa-numitele „garanţii de securitate” în 1994, care nu au funcţionat.
Desigur, Crimeea nu ar fi trebuit cedată atunci, la fel cum ucrainenii nu au cedat Kievul, Odesa sau Harkiv după 2022. Ucrainenii luptă pentru pământul lor, pentru independenţa lor. În prezent, soldaţii noştri înregistrează succese în regiunile Doneţk şi Sumî.
Sunt încrezător că vom apăra Ucraina, că vom garanta în mod eficient securitatea şi că poporul nostru va fi întotdeauna recunoscător preşedintelui Trump, tuturor americanilor şi tuturor partenerilor şi aliaţilor noştri pentru sprijinul şi ajutorul lor nepreţuit.
Rusia trebuie să pună capăt acestui război, pe care ea însăşi l-a început. Şi sper că forţa noastră comună, alături de America şi de prietenii noştri europeni, va obliga Rusia să încheie o pace adevărată. Vă mulţumesc!”, a notat Zelenski pe X.
I have already arrived in Washington, tomorrow I am meeting with President Trump. Tomorrow we are also speaking with European leaders. I am grateful to @POTUS for the invitation. We all share a strong desire to end this war quickly and reliably. And peace must be lasting. Not…
— Volodymyr Zelenskyy / Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) August 18, 2025
În contrast cu mesajul său, Donald Trump și-a făcut publică poziția înaintea întrevederii, insistând că Zelenski ar putea opri imediat războiul dacă ar accepta unele dintre condițiile Rusiei. Trump a spus clar că „Ucraina nu poate adera la NATO” și că „Crimeea nu poate fi recuperată”, ecou direct al cerințelor lui Vladimir Putin. Într-un mesaj pe rețelele sociale, Trump a afirmat că președintele ucrainean trebuie să decidă între „pace imediată” și „continuarea luptei”, punându-l pe Zelenski într-o poziție dificilă.
„Am văzut lucruri care m-au surprins foarte mult. Rachete lansate asupra orașelor precum Kiev în timpul unor negocieri care erau poate foarte aproape de final”, a declarat Trump în cadrul unei conferințe de presă în Biroul Oval, pe 30 mai.
Ucraina și aliații europeni insistă că pacea trebuie să fie corectă și durabilă, respectând suveranitatea și integritatea teritorială.
Te-ar mai putea interesa și: Volodimir Zelenski nu vrea să se retragă din Donbas, chiar dacă asta ar pune capăt războiului cu Rusia