BNR ar putea alinia \”flota\” bancilor comerciale la comanda sa in maxim 12 luni

Dobanzile de pe piata interbancara au descris in ultimele luni un trend ascendent, chiar daca au avut si reveniri destul de puternice, ceea ce tradeaza faptul ca bancile se confrunta cu o penurie de lichiditate.

Marti, banca centrala a organizat prima licitatie de tip repo din ultimele 12 luni, prin care a injectat lichiditate in piata bancara, ceea ce semnifica o reorientare a interesului bancilor comerciale pentru imprumuturile de la BNR.

Daca pana de curand dobanzile de pe piata interbancara se situau inca sub nivelul la care BNR imprumuta bancile, repectiv 14,25% pe an, in ultimele zile dobanzile interbancare au depasit acest nivel, ajungand chiar pana la 16% pe an, ceea ce poate pune bancile in situatia de a fi mai avantajos sa se imprumute de la BNR decat de pe piata interbancara.

Analistul financiar Radu Craciun, director financiar in cardul Interamerican, crede ca situatia la care am asistat zilele trecute nu descrie inca un trend. „Cu toate acestea, niveluri de dobanzi ca in aceste zile nu s-au mai vazut pe piata locala de mult timp”, admite el.

Ce implica pozitia de creditor net a bancii centrale fata de sistem? „Ar insemna ca dobanda dupa care se orienteaza cele ale bancilor comerciale nu ar mai fi cea la care BNR atrage depozite de la banci ci aceea la care banca centrala imprumuta bancile. Ajungand in acest punct, miscarile de politica monetara ale BNR, deciziile in privinta dobanzii cheie sau alte masuri si-ar face resimtit efectul mult mai repede pe piata”, a mentionat Radu Craciun.

In conditiile in care BNR ar devenit principalul creditor al bancilor, acestea ar apela pentru a se finanta la facilitatea de credit a bancii centrale. Pentru a iesi in castig, ele ar fi obligate sa isi orienteze dobanzile la credite peste cele percepute de banca centrala. Orice modificare a dobanzii la facilitatea de credit de carte BNR s-ar face resimtita rapid si la nivelul dobanzilor la credite.

In aceste conditii, BNR ar functiona ca un lender of last resort, adica institutie capabila sa acorde imprumuturi atunci cand bancile nu mai au aceasta posibilitate.

Va intra insa piata locala in acest stadiu si daca da, cat de aproape suntem de acest nivel? La nivelul analistilor financiari, parerile sunt impartite.

In opinia lui Radu Craciun, „in maxim 12 luni am putea asista la situatia in care banca centrala va deveni creditor net pentru sistem, acesta fiind de altfel scopul declarat al Bancii Nationale (BNR) de mai mult timp. Romania ar ajunge astfel la situatia in care se afla toate tarile dezvoltate”, a declarat Craciun.

Dan Bucsa, seful diviziei de cercetare pentru piete globale al Bancpost Romania, sustine la randul sau ca este inevitabil ca banca centrala sa devina creditor net fata de sistem. „Este ceea ce se intampla pe majoritatea pietelor dezvoltate si este ceva benefic, desi au parut multe voci care pareau speriate de aceasta perspectiva”, a mentionat acesta. Cu toate acestea, pe piata romaneasca nu se poate spune ca s-a ajuns in stadiul la nivelul tuturor bancilor locale exista o criza de lichiditate.

Laurian Lungu, director de cercetare in cadrul Grupului de Economie Aplicata, sustine ca, desi, in mod normal, pozitia de creditor net, adica „lender of last resort”, este benefica pietei deoarece implica eficientizarea transmiterii masurilor de politica monetara la nivelul pietei bancare, acest moment este inca indepartat si nu se stie daca Romania va ajunge vreodata in acest stadiu.

La nivelul european, Polonia, Cehia si intreg spatiul euro se afla in aceasta situatie, iar ceea ce se observa este ca transmisia deciziilor de politica monetara in sistem se face mult mai eficient, a completat Lungu.

O serie de factori ar putea indeparta insa momentul in care piata bancare ar ajunge in situatia de a se imprumuta in principal de de la BNR.

Pe de o parte, calmarea pietelor financiare, care in opinia unor analisti s-ar putea produce in circa un an, va insemna scaderea costurilor la creditare si va oferi bancilor surse de lichiditate la costuri mici, iar resursele de finantare disponibile se vor multiplica.

Pe de alta parte, Dan Bucsa crede ca materializarea acestui nou stadiu, desi ar fi pe placul BNR, este posibil sa fie intarziata tocmai de asteptatele urmari ale noului proiect de limitare a riscului creditarii: „Daca bancile dau mai putine credite atunci este posibil ca ele sa nu mai ajunga in situatii din acestea in care sa fie lipsite de lichiditate. In plus, dobanzile in crestere la depozite au devenit destul de eficiente asa incat bancile s-ar putea descurca si cu lichiditatea atrasa de pe piata”.