14 septembrie – Înălțarea Sfintei Cruci, cea mai veche sărbătoare creștină. Ce este strict interzis de Ziua Șarpelui

Înălţarea

Sfintei Cruci este cea mai veche dintre sărbătorile creştine. Sărbătoarea ne aduce aminte de patimile şi moartea Mântuitorului pe Golgota, de aceea este cinstită prin post aspru, fiind totodată considerată şi data ce vesteşte sfârşitul verii şi începutul toamnei. Ziua de 14 septembrie mai este cunsocută în popor drept Cârstovul Viilor şi Ziua Şarpelui.

Înălțarea Sfintei Cruci, cea mai veche sărbătoare creștină

Tot astăzi, creștinii de pretutindeni sărbătoresc și amintirea a două evenimente extrem de importante din istoria Sfintei Cruci: în primul rând, Aflarea Crucii pe care Mântuitorul Iisus Hristos a fost răstignit şi înălţarea acesteia în faţa poporului de către episcopul Macarie, la 14 septembrie 335 şi aducerea Sfintei Cruci de la perşi, în 629, în vremea împăratului bizantin Heraclius, care a aşezat-o în Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim.

Se răcește vremea în toate regiunile din România. Prognoza meteo ANM pentru perioada 29 aprilie – 12 mai 2024

Administrația Națională de Meteorologie anunță că vremea începe să se răcească din nou în România.

Ministrul Marcel Boloș, mesaj pentru români în ziua în care Guvernul a căutat bani pentru plata salariilor și pensiilor majorate

Ministrul Marcel Boloș, prima declarație în ziua în care Guvernul a căutat bani pentru plata salariilor și pensiilor majorate.

14 septembrie – începutul toamnei pentru români

Ziua de 14 septembrie este considerată şi data ce vesteşte sfârşitul verii şi începutul toamnei. Calendarul popular consemnează această zi şi sub alte denumiri, cum ar fi Cârstovul Viilor şi Ziua Şarpelui. Sub prima denumire, ziua este cunoscută mai ales în zonele deluroase şi sudice, în zonele viticole, marcând începutul culegerii viilor.

A doua denumire este legată de faptul că, din această zi, se crede că şerpii şi alte reptile încep să se retragă în ascunzişurile subterane, hibernând până în primăvară. La sate, încă se mai crede că şerpii, înainte de a se retrage, se strâng mai mulţi la un loc, se încolăcesc şi produc o mărgică numită „piatra nestemată”, ce ar folosi pentru vindecarea tuturor bolilor.

Această zi este legată de multe tradiții și obiceiuri. Conform altor tradiţii, de Ziua Crucii se strâng ultimele plante de leac (boz, micşunele, mătrăgună, năvalnic), care sunt duse, împreună cu buchete de flori şi busuioc, la biserică, pentru a fi puse în jurul crucii şi a fi sfinţite. Plantele astfel sfinţite se păstrează apoi în casă, la icoane sau în alte locuri ferite, fiind folosite pentru vindecarea unor boli, dar şi la farmecele de dragoste.

Busuiocul sfinţit de Ziua Crucii se pune în vasele de apă ale păsărilor, pentru a le feri de boli, în lăutoarea fetelor, pentru a nu le cădea părul, şi la streşinile caselor, pentru a le feri de rele, în special de trăsnete.

Tot în această zi, în Bucovina se făceau acte ritualice contra duhurilor rele sau cu scop fertilizator.

Vezi și: Meteo 14-16 septembrie 2023. ANM anunță cum va fi vremea până în weekend