A fost deschisă licitația pentru modernizarea tunelului de la Balota! Valoarea lucrărilor pornește de la suma de 3 miliarde de lei

În urmă cu puțin timp, a fost publicată licitația pentru modernizarea Lotului 3 al Magistralei CFR Craiova – Caransebeș, care are în vedere și execuția lucrărilor de la tunelul de la Balota. Așa cum relatează economedia.ro, valoarea construcțiilor din zona menționată este cuprinsă între 3 și 3.37 miliarde de lei.

Cum va arăta tunelul de la Balota

Tunelul de la Balota (județul Mehedinți) are o lungime totală de 6189 metri și poate ajunge al doilea cel mai mare din acest punct de vedere. Primul din clasament este cel de la Ormeniș (6.9 kilometri pe M300 Brașov – Sighișoara). Totodată, la ora actuală, cel mai mare care este deja pus în circulație are 4km și este construit la Teliu, pe linia Brașov – Întorsura Buzăului.

Informațiile relatate de sursa citată arată că, pe linia de tren București – Timișoara, cel mai „rapid” tren parcurge în 10 ore și 2 minute o distanță de 533 kilometri. Limitările de viteză de 20-25km/h sunt în zona critică de la Balota.

Te-ar putea interesa și: Lotul 2 al Autostrăzii București Nord va fi gata înainte de termen! Sorin Grindeanu a anunțat că lucrările vor fi finalizate mai devreme cu un an

Tunelul de la Balota are o declivitate de 30% și înălțimea maximă de 305 metri. Așa cum arată primele informații, se vor construi două galerii separate prin forare simultană, astfel, este asigurată evacuarea folosind tunelul paralel, în cazul unui incendiu. Totodată, se vor configura structuri de legătură transversală între cele două tuneluri, la o distanță de aproximativ 500 metri, pentru a permite efectuarea operațiunilor de salvare, în situații critice.

Pentru completare, este planificată realizarea a două spații de urgență, care vor fi poziționate în apropierea celor două intrări de la Craiova și Caransebeș. De asemenea, se vor executa lucrări pentru construcția unor drumuri de legătură cu rețeaua existentă.

În cele din urmă, în caietul de sarcini se arată că tunelul de la Balota va fi dotat cu sistem de lumini, comunicare de urgență, sistem de ventilație și suprapresiune, sistem de stingere a incendiilor și alimentare cu apă, sistem de detectare a incendiilor în camere tehnice, sisteme de acces și monitorizare video, iar în cele din urmă, cu pasaje de trecere între tuburile de tunel. De la Craiova, linia coboară spre depresiunea Filiași, locul din care pornește traversarea dealurilor spre Drobeta Turnu Severin.

Stația de la Balota este considerată cel mai înalt punct al liniei, aflată la cota 305m. Pe tronsonul Craiova – Dunării, linia are o rezistență caracteristică de 32kg/t, raze de curbură minime de 170m între stațiile Simian și Balota, dar și o declivitate maximă de 26mm/m. În ceea ce privește Craiova – Caransebeș, se pare că există mai multe tuneluri cu linie simplă, așa cum relatează sursa citată:

1. Tunel MOȘU km. 375+210 ÷ 375+360; L= 150,00 m; (Anul de construcție: 1967).
2. Tunel BABA km. 376+138 ÷ 376+221; L= 83,00 m; (Anul de construcție: 1967).
3. Tunel VIR km. 377+332 ÷ 377+425; L= 93,00 m; (Anul de construcție: 1967).
4. Tunel VÎRCIOROVA km. 379+515 ÷ 379+607; L=92,00 m (Anul de constr.: 1967).
5. Tunel BAHNA km. 381+737 ÷ 381+852; L= 115,00 m (Anul de construcție: 1967).
6. Tunel ALION km. 385+667 ÷ 385+866; L= 199,00 m (Anul de construcție: 1967).
7. Tunel TUFARI km. 388+574 ÷ 388+973; L= 399,00 m (Anul de construcție: 1967).
8. Tunel RACHITOBERG. km 413+355 ÷ 413+851; L= 496,00 m (Anul de con.: 1970).
9. Tunel POARTA km. 436+168 ÷ 437+035; L= 867,00 m (Anul de construcție: 1970).
10. Tunel FENES km. 446+709 ÷ 447+980; L= 271,00 m (Anul de construcție: 1878).
11. Tunel TAMPA km. 450+895÷ 451+163; L= 268,00 m (Anul de construcție: 1878

Secțiunea de cale ferată Craiova – Caransebeș are o lungime totală de 226 kilometri. Pe această rută circulă atât trenuri de călători, cât și cele de marfă, iar în prezent, există 32 puncte de secționare. Sistemul de semnalizare între stații este semi-automat, și totodată, cel din stații este electro-mecanic. Toate mecanismele de căi ferate sunt controlate prin mecanisme deja existente, referindu-ne la trecerile la nivel, aparate de cale și semnale.

Citește și despre următorul subiect: Sorin Grindeanu a anunțat când încep lucrările pentru metroul spre Aeroportul Otopeni. Tokyo va fi numele stației