Academicianul Daniel Dăianu trage un semnal de alarmă. Datoria publică a României atinge cifre alarmante. „Va fi un test sever pentru societate”

Daniel Dăianu a publicat un raport de analiză a convergenţei „România – Zona Euro MONITOR” care arată că datoria publică a statului român este în jur de 50% din PIB, informează bugetul.ro. Academicianul a constatat că deficitul bugetar structural este peste 5.5% din PIB în prezent.

Daniel Dăianu prezintă cifre alarmante

Daniel Dăianu spune că deficitul bugetar este o provocare în adevăratul sens al cuvântului pentru România. Academicianul constată că deficitul bugetar este peste 5.5% din PIB, iar dimensiunea poate fi judecată în raport cu investițiile publice, care au fost de regulă între 5-6% din PIB în ultimul deceniu. El menționează că deficitul ar putea fi aproabe dublul cheltuielilor de capital, dacă excludem fondurile UE.

Te-ar putea interesa și următorul subiect: BNR, îngrijorări privind situația economică din România. Specialiștii avertizează că datoria publică crește mult prea repede

„Dacă excludem fondurile din bugetul UE din investiţiile publice, se vede că deficitul ar fi aproape dublul cheltuielilor de capital. Este o situaţie ce trebuie să pună pe mulţi pe gânduri. Datoria publică este în jur de 50% din PIB, nefiind mare raportată la media din UE (unde este peste 80% din PIB), dar mult crescută faţă de acum 15 ani (când era 15% din PIB).

Datoria poate fi tot mai ameninţătoare dacă deficitul nu va fi redus, mai ales că politicile monetare s-au întărit mult în SUA şi Europa, ceea ce influenţează condiţiile pe pieţele financiare. Ţinta de deficit bugetar de 4,4% din PIB în 2023 nu a fost realistă, dată fiind conjunctura economică şi construcţia bugetului.

O diminuare a deficitului bugetar de la peste 6% la 3% din PIB este considerabilă şi echivalează cu o reducere cu peste 3% din PIB a absorbţiei interne; această corecţie necesară ar permite reducerea echivalentă în termeni relativi a necesarului de finanţare externă”, se arată în raport.

Problema deficitului bugetar este susținută în continuare de dezechilibrul balanţei externe, cu un deficit de cont curent care a depăşit 9% din PIB în 2022. În acest an, cel mai probabil va fi sub 8% din PIB, pe fondul ameliorării raportului de schimb extern (terms of trade).

„Este de presupus că o reducere a deficitului bugetar structural sub 3% din PIB va duce deficitul de cont curent către 5% din PIB. Dezvoltarea producţiei interne de tradables (bunuri exportabile şi importabile) ar duce deficitul de cont curent mai jos. Ar fi bine ca programul de corecţie anunţat de Guvern să permită ca deficitul bugetar să fie în jur de, chiar sub 5,5% din PIB, iar diminuarea să continue în 2024.

Este greu de atins acest obiectiv întrucât, este de repetat, o corecţie de amploare nu poate avea loc fără costuri. Iar ajustarea nu se poate face numai pe partea de cheltuieli; ea reclamă şi creşteri de venituri bugetare – aşa cum au remarcat numeroşi economişti, analize ale instituţiilor financiare internaţionale, ale CE, ale Consiliului Fiscal. Corecţia întinsă pe 2-3 ani va fi un test sever pentru societatea românească, care nu trebuie să intre într-un ‘război distribuţional’, ale cărui semne se observă deja. Oricât ar fi economia dominată de interese individuale şi de grup, de dorinţa de câştig, este nevoie de solidaritate şi percepere a interesului societăţii, din perspectiva unei constrângeri de finanţare externă implacabile”, arată documentul.

Daniel Dăianu spune că România are nevoie de cât mai multe venituri fiscale pentru a ajunge aproape de media celor din regiune – 34 – 35% din PIB în Cehia, Ungaria şi Polonia, 31% în Bulgaria. Academicianul adaugă că banii europeni nu pot preveni nevoia de corecție.

Vezi și: Statul român este dator vândut! Datoria externă a crescut cu 14.6 miliarde de euro