Afacerea care a cunoscut un real succes în mediul rural, în utlimii 3 ani. Îmbină utilul cu plăcutul și aduce venituri frumoase

Afacerea care dă roade în mediul rural. Aron este bucătar la stâna băciței Mărioara Băbu, aflată la poalele Munților Parâng, primul punct gastronomic deschis ân Gorj în urmă cu trei ani. În prezent, la stînă s-au adunat zeci de oameni care vor să învețe cum să își deschidă propria afacere.

Teodor are o fermă piscicolă în Arad, zonă în care sunt zeci de pescării, dar niciun restaurnat cu specific pescăresc, așa c vrea să-l deschidă el pe primul.

Citește și: Afacerea de succes cu care o româncă s-a făcut remarcată peste hotare. Clatos a fost inclusă în top 100 cele mai bune creperii

Protejarea casei, obiectiv principal pentru 50% dintre români. Soluțiile de acces smart, prioritare pe termen scurt

Romanii pun preț pe protejarea casei. Un nou studiu scoate la iveală faptul că 50% spun ca nu fac economii când vine vorba de securitatea…

Carnea de miel ajunge în „rețete” inedite. Un abator românesc vrea să producă nuggets din carne de miel

Carnea de miel nu este dorită doar în perioada sărbătorilor de Paște și în rețetele clasice. Mai nou, un abator românesc, cu o tradiție de…

„Nu mi se pare complicat şi de-asta am încercat. Mi-am făcut o căsuţă tip A, care va fi tip restaurant. Mergi cu ciorbă de peşte, poţi să faci un peşte prăjit cu o mămăliguţă, pot să fac o saramură de peşte”, a psus Teodor, pentru Observator News.

Afacerea care vine în sprijinul românilor de la sat

Cu ajutorul cursurilor gratuite de formare profesională, visul lui Teodor ar putea deveni realitate.

„Vreau să înfiinţez un punct gastronomic în zona de munte, cu produsele noastre, să promovăm zona, să mănânce românul româneşte”, spune un alt cursant.

„Cele mai gustoase sunt produsele de ţară. Toată lumea aleargă după ele. Pregătesc tocană de oaie, brânzeturi. Gătesc nişte lipiuţe ca să pot să îi atrag pe tinerii copii, să nu mai meargă spre fast food”, a declarat o femeie.

Condițiile de bază sunt ca punctul gastronomic să fie deschis la sat, iar meniul să difere de cel al restaurantelor.

„Se pot înfiinţa în cadrul propriei exploataţii, asta înseamnă fermă, stână, fermă piscicolă. Materia primă provine preponderent din propria exploataţie şi de la vecini producători din zonă înregistraţi sanitar veterinar”, a explicat Măriuca Roșianu de la Agenția Zonei Montane.

Antreprenori au nevoie de certificat de producător şi de atestatul care demonstrează că au absolvit cursul de formare profesională. După ce obţin şi avizele de la Direcţia Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, îşi pot transforma curtea pe care o deţin într-un minirestaurant. La masă nu pot fi mai mult de 12 oameni în acelaşi timp, iar în loc de angajaţi, membrii familiei pun umărul la treabă.

Citește și: Afacerea cu care un român a dat lovitura după ce a lucrat mai mulți ani în agricultură în Danemarca și Germania

Conceptul punctelor gastronomice locale a apărut acum opt ani la iniţiativa Asociaţiei Ivan Patzaichin – Mila 23, pentru a contribui la dezvoltarea ecoturismului în Delta Dunării.

„Atunci când sunt mai multe puncte gastronomice se pot împărţi turiştii să guste fiecare din bucate. Dacă eu gătesc azi tocană de oaie, vecinii gătesc supă de tăiţei, gătesc carne de pasăre sau carne la garniţă. Turistul îşi alege unde vrea”, a dezvăluit antreprenoarea Mărioara Băbu.

Pe teritoriul Romîniei există aproape 300 de puncte gastronomice locale. Numărul acestora a crescut de 20 de ori în ultimii șase ani. Cele mai multe se regăsesc în Braşov, Tulcea, Sibiu şi Alba.