Alimentul pe care românii îl vând cu 600 lei kilogramul străinilor. Comenzile curg din Franța și Austria

Hribii româneşti sau mănătărcile, cum se mai numesc, iau calea străinătății la scurt timp de la recoltare. Zeci de tone de hribi, culeşi din pădurile noastre, vor fi delicatese în farfuriile italienilor, francezilor sau austriecilor.

Citește și: Un producător de ciuperci din judeţul Sălaj, Boglar Champ, vinde 1.200 de tone de ciuperci lunar. Afaceri de 140 mil. lei în 2023

Alimentul pe care românii îl vând cu 600 lei kilogramul străinilor

Străinii se bucură de hribii românești mai mult decât însăși românii. Și prețurile sunt pe măsură, în funcție de starea în care sunt livrate, prețurile pot ajunge și până la 600 de lei pe un singur kilogram.

„90% din producţie pleacă către ţări cum ar fi Italia, Franţa, Germania, Austria, Elveţia, care au o bogată cultură culinară în procesarea acestui produs. În ţară, din păcate procentul e mic, dar în fiecare an observăm un consum din ce în ce mai mare al acestor produse. De la 25 de lei pe kilogram, poate ajunge undeva la 60 de lei pe kg, vorbim de ciupercile congelate, cele uscate pot ajunge la preţuri mult mai mari, pot ajunge şi până la 600 de lei kg”, spune Gabriel Bujor, administrator al unui centru de colectare, potrivit Observator.

Pentru un singur kilogram de hribi uscaţi sunt folosite zece kilograme de ciuperci crude. Consumate sub orice formă, aduc o mulţime de beneficii organismului.

„Este o ciupercă bogată în carbohidraţi, proteine şi săracă în grăsimi şi calorii. Poate fi integrată cu uşurinţă într-o dietă vegetariană. Cele mai raportate efecte fiind cele oxidante, cele antitumorale, antibacteriene, antivirale, hepatoprotectoare şi de reglare a tranzitului intestial”, explică nutriționista Daniela Bălănucă.

Preparatul cel mai întâlnit la noi este mămăliga cu hribi şi smântână, însă ciupercile pot fi consumate şi alături de carne, orez sau paste.

Anul acesta producţia de hribi a fost foarte scăzută. Administratorii spun că au colectat mai puţin de 60 de tone, în comparaţie cu 300 de tone, producţia din anii trecuţi. Acest regres a fost cauzat de condițiile meteo nefavorabile.

Citește și: Cine este afaceristul belgian care a falimentat aproape toți micii chioșcari din România