Amenzi de 5.000 lei pentru turiştii care fac asta. Şoferii vor fi filmaţi, iar amenda poate veni şi prin poştă

Transfăgărășanul a fost construit în perioada 1970-1974, la ordinul lui Nicolae Ceaușescu. Chiar dacă în acea perioadă România dispunea deja de mai multe căi de acces peste Carpații Meridionali, unele moștenite dinaintea regimului comunist sau construite în primii ani ai regimului, intervenția sovietică în Cehoslovacia din 1968 și preocupările legate de securitate au determinat inițierea de urgență a proiectului „Transfăgărășanului”. Transfăgărășan era un drum strategic și avea ca scop conectarea garnizoanelor din Pitești și Sibiu.

Deși inaugurarea oficială a avut loc în prezența lui Nicolae Ceaușescu la data de 20 septembrie 1974, lucrările au continuat pentru încă câțiva ani, incluzând asfaltarea drumului și alte activități adiacente, finalizându-se în forma actuală în 1980.

Citește și: O nouă escrocherie în sezonul concediilor. Turiștii, victimele țepelor când caută cele mai ieftine oferte pentru vacanță

Anual, peisajele spectaculoase de pe Transfăgărășan atrag zeci de mii de turiști. Cum zona este închisă mai mult de jumătate de an, aici își găsesc adăpost multe specii de animale sălbatice, în special urși. În timpul sezonului cald, urșii sunt atrași de mâncarea aruncată de turiști. Unii oameni ignoră avertismentele autorităților și se opresc să se fotografieze cu animalele sălbatice, să le hrănească sau chiar să pună mâna pe ele. Această practică periculoasă nu doar că pune în pericol viețile oamenilor, dar și sănătatea și comportamentul urșilor sălbatici. Apropierea de aceste animale sălbatice este extrem de riscantă, atât pentru oameni, care pot fi atacați, cât și pentru urși, care devin dependenți de hrana oferită de oameni și își pierd frica naturală de aceștia.

Amenzi de 5.000 lei pentru turiştii care fac asta. Şoferii vor fi filmaţi

Pentru a combate acest fenomen alarmant, Ministerul Mediului, sub conducerea ministrului Mircea Fechet, a propus un set de măsuri stricte. Printre acestea se numără instalarea de camere de supraveghere de-a lungul Transfăgărășanului, care vor monitoriza activitățile turiștilor și vor permite autorităților locale să aplice amenzi pe baza imaginilor înregistrate. Aceste echipamente de monitorizare video vor fi completate de panouri de avertizare, care vor informa turiștii că hrănirea urșilor este interzisă prin lege.

Citește și: Casa răsturnată din Harghita care atrage turiștii din toate colțurile lumii. Cât trebuie să plătești pentru a vedea clădirea neobișnuită

„Ne propunem să instalăm și niște echipamente de monitorizare video. Am convenit ca împreună să montăm niște panouri care să avertizeze turiștii participanți la trafic că hrănirea urșilor este interzisă prin lege. Am decis ca toți puii de urs până în șapte luni, care au o șansă să fie reabilitați, să fie mutați într-un centru de reabilitare care există deja în județul Harghita”, a declarat ministrul Mediului, Mircea Fechet.

Sancțiunile contravenționale pentru hrănirea urșilor vor fi severe, ridicându-se până la 5.000 de lei. Autoritățile speră că aceste amenzi vor descuraja turiștii să continue această practică și vor contribui la restabilirea unui comportament natural al urșilor sălbatici.

O altă măsură importantă vizează puii de urs cu vârsta de până la șapte luni, care au șansa de a fi reabilitați. Aceștia vor fi mutați într-un centru de reabilitare existent în județul Harghita, unde vor putea fi îngrijiți și readaptați la viața sălbatică. Urșii de pe Transfăgărășan care pot fi readaptați la mediul natural vor fi mutați în păduri. Puii capabili să trăiască liber vor fi transportați într-un centru de reabilitare, unde vor fi îngrijiți până la vârsta de doi ani, fără interacțiune umană, înainte de a fi eliberați în sălbăticie.

Aceste măsuri vin într-un context în care numărul de incidente între oameni și urși a crescut semnificativ, punând în pericol atât siguranța publică, cât și conservarea speciei. Hrănirea urșilor de către turiști le modifică comportamentul natural, transformându-i din vânători în dependenți de hrana oferită de oameni. Aceasta nu doar că le afectează sănătatea, dar îi face și mai vulnerabili în fața amenințărilor din mediul natural.