Anunțul începutului de săptămână de la BNR. Ce se întâmplă cu românii care au creditele în lei

Indicele ROBOR la 3 luni a stagnat la 6,35%, anunță Banca Națională a României. Indicele ROBOR la 3 luni este cel în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei. Indicele ROBOR la 6 luni a stagnat la 6,44%.

ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituțiile bancare din România, în lei, iar evoluția sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piață. Indicele de referință pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC) a crescut de la 5,94% la 5,96%.

Vezi și: BNR face un nou anunț legat de prețurile din România. Vasilescu: „Inflația este dezinflație! preţurile, deşi continuă să crească, ele cresc mai încet”

240 de locuri de muncă disponibile pentru români. Lista posturilor puse la bătaie de angajatorii europeni

Angajatorii europeni oferă 240 de locuri de muncă pentru români. Iată lista cu posturi disponibile.

Sumele colosale de bani cheltuite de români pentru masa de Paște! 77% din aceștia nu au economisit pentru a face…

Jumătate dintre participanții unui studiu vor să cheltuiască între 400 și 1.000 de lei pentru cumpărăturile de Paște. 77% dintre aceștia spun că nu au…

IRCC este calculat în funcție de dobânda medie la care se împrumută băncile între ele și este aplicat cu o întârziere de un trimestru față de perioada de referință. Indicele este stabilit zilnic de BNR, ca medie aritmetică a cotațiilor folosite de zece bănci selectate de Banca Națională.

BNR susține că România nu se va mai lupta mult cu creșterea prețurilor

„Lumea a ajuns într-un moment evident favorabil, pentru că, iată, putem să analizăm evoluţia dobânzilor pe fondul reaşezării inflaţiei. Ceea ce înseamnă că inflaţia, cu ratele analizate din septembrie 2023, s-a transformat în dezinflaţie, septembrie fiind ultima lună în care pe întreaga planetă au fost făcute măsurători şi acestea au fost comunicate public.

Dezinflaţia, de-a lungul tuturor ciclurilor inflaţioniste, s-a dovedit a fi dintotdeauna o fază de tranziţie mult aşteptată, pentru că preţurile, deşi continuă să crească, ele cresc mai încet. Asta se întâmplă acum şi în Statele Unite ale Americii şi în Uniunea Europeană, inclusiv în România. Preţurile cresc din ce în ce mai încet. Dar când au început să crească din ce în ce mai repede? Vă spun eu: în 2021. Atunci şi-a arătat inflaţia faţa perfidă.

Concret, a păcălit Rezervele Federale ale Americii, Banca Centrală Europene şi alte câteva mari bănci centrale, că ar fi fost doar un foc de paie care se stinge repede şi că, înainte de sfârşitul lui 2021, mişcarea preţurilor va reveni către rata anuală optimă de 2%.

N-a fost aşa… Iar dacă n-a fost aşa, de ce băncile centrale în cauză, care, asemenea tuturor băncilor centrale din lume, au ca obiect fundamental de activitate asigurare stabilităţii preţurilor, n-au pus tunurile pe inflaţie. De ce am lăsat să se scurgă întregul an 2021 şi o parte din anul 2022 fără să declanşeze ofensiva anti-inflaţionistă? Răspunsul la aceste întrebări nu este deloc simplu”, a menţionat Vasilescu, într-un mesaj transmis organizatorilor prin intermediul unei conferinţe pe teme economice.

Poți citi azi și: Undă verde pentru măsurile de austeritate. Președintele Iohannis a semnat oficial legea privind noile măsuri fiscal-bugetare