BNS trage un semnal de alarmă. Angajații din România au o sarcină fiscală similară mediei europene, în timp ce firmele au condiții de paradis fiscal

Blocul Național Sindical a declarat sâmbătă că nivelul fiscal al angajaților români se apropie de media europeană, asta în timp ce angajatorii și alte categorii de contribuabili care obțin venituri din alte surse decât salariile, situația este similară cu cea din paradisurile fiscale. Luni, 13 mai, BNS va organiza un protest în fața Guvernului României, sub sloganul „Respect pentru muncă şi cei care muncesc! Lucrătorii din România nu mai vor să fie cobaii experimentelor fiscale!”, transmite News.ro.

„În contextul protestului pe care îl vom organiza luni, 13 mai 2024, în faţa Guvernului României, sub sloganul „Respect pentru muncă şi cei care muncesc! Lucrătorii din România nu mai vor să fie cobaii experimentelor fiscale!”, Blocul Naţional Sindical aduce în continuare în atenţia publicului inegalităţile din sistemul fiscal din ţara noastră unde, din păcate, regăsim cea mai mare rată a riscului de sărăcie în muncă din Europa, dar şi soluţiile pentru un sistem fiscal corect”, transmite BNS.

După cum explică reprezentanții BNS, impozitul pe venit și celelalte taxe legate de muncă nu sunt doar importante pentru generarea de venituri pentru bugetul consolidat, ci reprezintă și un instrument esențial pentru redistribuirea creșterii economice între diferitele clase sociale.

Te-ar putea interesa și: Vești proaste pentru pensionari, parlamentul pregătește taxarea veniturilor lor. Câți bani ar putea pierde

BNS: România are cea mai dură taxare a angajaților

Reprezentanții BNS subliniază că, spre deosebire de România, niciun alt stat membru al Uniunii Europene nu impune o sarcină fiscală atât de grea asupra angajaților, indiferent de nivelul veniturilor.

„Angajaţii din România au o sarcină fiscală raportată la PIB similară mediei europene. În schimb, pentru angajatori, dar şi pentru alte categorii de persoane ce obţin venituri, altele decât cele din muncă, situaţia este asemănătoare unui paradis fiscal”, spune BNS.

România impune una dintre cele mai mari cote efective de impozitare pentru persoanele cu venituri mici, reprezentând aproximativ 50% din salariul mediu, arată BNS. Pentru un salariat cu un venit de 67% din salariul mediu brut, rata efectivă de impozitare este de 41,09%, iar pentru un salariat cu un venit de 167% din salariul mediu brut, aceasta ajunge la 41,5%. Contribuțiile la sistemul de pensii și de sănătate reprezintă aproximativ 85% din această încărcare fiscală suportată de angajat.

„Reducerea sarcinii fiscale pe muncă este o măsură extrem de necesară. În plus, există studii care indică faptul că o mutare a sarcinii fiscală de pe muncă pe consum şi proprietate ar putea să reprezinte un stimul pentru creşterea economică. România are însă o problema: Fiscalitatea pe muncă este atât de ridicată din cauza cotelor de contribuţii sociale.

Angajaţii români trebuie să susţină singuri sistemul public de pensii şi cel de asigurări de sănătate. Pentru ambele sisteme au fost operate recent modificări legislative ce presupun creşteri semnificative de cheltuieli. Mai trebuie adăugat faptul că sistemele de securitate socială vor fi greu încercate în perioada nu foarte îndepărtată (începând din 2030) de fenomenul îmbătrânirii populaţiei, ceea ce va însemna o presiune suplimentară pentru a asigura surse de finanţare”, adaugă BNS.

Sindicaliștii adaugă că implementarea unui sistem progresiv de impozitare a veniturilor din muncă ar putea fi o soluție pentru reducerea încărcării fiscale asupra veniturilor mici și medii. Cu toate acestea, efectul s-ar putea să nu fie semnificativ, deoarece rata efectivă de impozitare este doar de 6%.

„Introducerea progresivitatii impozitului pe venit trebuie să fie realizată astfel încât sarcina fiscală actuală să crească doar pe veniturile care sunt neobişnuit de mari faţă de nivelul mediu. Peste 40% din salariile din România se află la un nivel sub 67% din salariul mediu brut. 1,3% din salariaţii din România au venituri de 6 ori mai mari decât salariul mediu brut, indicând un nivel semnificativ de inegalitate. Diferenţa între cele mai mici 20% din salarii şi cele mai mari 20% este de aproape 5 ori.

Taxarea pe muncă trebuie redusă, acest lucru trebuie să fie o certitudine, însă nu este suficient doar atât. Reîmpărţirea sarcinii fiscale pe muncă între angajat şi angajator este esenţială. Aceasta trebuie însoţită de măsuri precum: introducerea progresivitatii impozitului pe venit, extinderea bazei de taxare pentru alte venituri decât cele din muncă, regândirea accesului la sistemul de prestaţii de securitate socială”, se mai arată în comunicatul BNS.

Citește și: Impozitarea muncii în România, cea mai mare din Europa. Câţi bani ia statul din salariul fiecărui român