Bugetarii au zile libere cu carul în fiecare an. Mii de angajați de la stat au până la 50 de zile de concediu anual

Bugetarii n-au de ce să se plângă! Un singur angajat beneficiază de până la 50 zile de concediu anual, zile nelucrătoare, la care se adaugă și cele libere oficiale de la stat, informează economedia.ro.

Câte zile libere au bugetarii

Conform Hotărârii de Guvern din 8 mai 1992, un angajat de la stat are între 21 și 25 zile de concediu. Acestea se acordă în funcție de vechimea în muncă, astfel: 21 de zile pentru cei cu o vechime de până la 10 ani și 25 de zile pentru cei cu o vechime de peste 10 ani. Totodată, există instituții care le acordă bugetarilor între 3 și 10 zile de concediu pentru condiții vătămătoare de muncă.

Citește și: Românii trebuie să țină cont de această greșeală! Riscați să pierdeți zilele de concediu

Astfel, un salariat cu o vechime de peste 10 ani are 35 de zile libere în fiecare an. La cele 35 de zile de concediu anual se adaugă și zilele libere oficiale date de stat. Bugetarii primesc, în total, circa 50 zile libere, la care se mai adaugă și punțile acordate de stat în anul respectiv.

Codul Muncii prevede 16 zile considerate sărbători legale, la care se mai adaugă 3 zile libere, puncte, decise de Guvern. Salariații din sectorul public au în 2023 mai multe „minivacanțe” de 4 zile, atunci când zilele libere sunt precedate sau urmate de cele de weekend: de 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor, de 1 iunie – Ziua Copilului, de 15 august – Adormirea Maicii Domnului. Totodată, salariații de la stat beneficiază de o minivacanță și de Paște, de Ziua Națională și de Crăciun.

Zilele libere pentru evenimentele în familie importante, precum nunțile sau înmormântările, pentru urgențele în familie sau pentru rezolvarea unor situații personale sunt complet independente de concediul de odihnă, informează antena3.ro. Angajații din sectorul privat beneficiază de un concediu de odihnă anual de 20 zile lucrătoare. Durata efectivă a concediului de odihnă se stabilește în contractul individual de muncă, cu respectarea legii și a contractelor colective de muncă aplicabile.

Mai mult decât atât, perioadele de incapacitate temporară de muncă, cele aferente concediului de maternitate, concediului de risc maternal, cel paternal, pentru îngrijirea copilului bolnav, de îngrijitor și perioada absenței de la locul de muncă în condițiile art. 1522 se consideră perioade de activitate prestată.

Concediul de odihnă se efectuează în fiecare an. În situația în care salariatul nu poate efectua, integral sau parțial, concediul de odihnă anual la care avea dreptul în anul calendaristic respectiv, din motive justificate, angajatorul este obligat să acorde concediul de odihnă neefectuat într-o perioadă de 18 luni începând cu anul următor celui în care a apărut dreptul la concediul de odihnă anual. Totodată, compensarea în bani a concediului este permisă doar în cazul încetării contractului individual de muncă.

Vezi și: Studiu complet neașteptat. Un sfert din români vor să renunțe la social media în concediu