Burduja: „România nu are suficientă energie”. Importurile depășesc pragul de 2.500 MW!

Într-o conferință de specialitate desfășurată marți, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a evidențiat o problemă majoră cu care se confruntă România în sectorul energetic: lipsa de energie suficientă. Astfel, România este nevoită să importe energie pentru a satisface cerințele interne, importând în prezent 1.459 de megawați, iar în momentele de vârf ale consumului, în special dimineața și seara, importurile pot depăși 2.300 sau chiar 2.500 de megawați, potrivit economedia.ro.

Conform declarațiilor sale, la momentul respectiv, România înregistra un consum de 7.181 megawați de energie activă, dar producția internă era de doar 5.722 megawați.

„România astăzi nu are suficientă energie, pur şi simplu. Dacă ne uităm pe site-ul Transelectrica şi acum vedem că avem un consum de 7.181 megawaţi energie activă şi o producţie de 5.722 de megawaţi. Deci importăm acum 1.459 de megawaţi şi sunt momente la vârful de consum de dimineaţa sau mai ales de seara, în care importurile depăşesc 2.300, chiar 2.500 de megawaţi”, a menţionat Burduja, la evenimentul Energy Forum Ediţia a XII-a: 2025-anul marilor provocări, organizat de DC Media Group.

Te-ar mai putea interesa și: Românii vor ajunge să plătească facturi duble. Sebastian Burduja anunță planurile pentru 2025

foto: energie

Burduja: „România nu are suficientă energie”. Importurile depășesc pragul de 2.500 MW!

Un alt factor invocat de ministru este lipsa investițiilor în sectorul energetic, care nu au permis înlocuirea capacităților de producție pierdute de-a lungul decadelor. Deși energia regenerabilă a înregistrat o creștere până în 2012, capacitatea totală de producție s-a redus considerabil de la 1989 până în prezent, iar acest lucru se reflectă în necesitatea de a importa energie.

Burduja a mai adăugat că, deși s-au făcut progrese în direcția decarbonizării și s-au închis unități pe bază de cărbune, acestea au contribuit la creșterea dependenței de importuri în anumite perioade ale zilei.

„Pur şi simplu am fost norocoşi. Am avut o producţie hidro mare, a plouat mult, a bătut vântul, deci suntem la mâna lui Dumnezeu şi în sectorul energetic. De ce am ajuns ca anul acesta să alergăm după fiecare megawatt? Pentru că nu s-a investit în sectorul energetic şi trebuie să o spunem răspicat, fără a da vina pe grea moştenire. Vă prezint pur şi simplu realitatea.

Dacă noi, faţă de 1989, am pierdut jumătate din capacitatea de producţie în bandă, fără să punem mare lucru în loc, în afară de un val de energie regenerabilă, până în 2012 cred, cu siguranţă asta este explicaţia situaţiei în care ne găsim astăzi, explicaţia principală. Mai există o explicaţie – şi n-am ascuns faptul că pe masa miniştrilor Energiei la nivel european, am adus problema diferenţelor de preţ între Europa de Vest şi Europa de Est”, a adăugat ministrul.

Ministrul a adus în discuție și discrepanțele de prețuri între vestul și estul Europei, susținând că, în ciuda teoriei unei piețe energetice europene interconectate, există state vecine din Uniunea Europeană, precum Austria și Slovacia, care nu sunt interconectate și care, din acest motiv, au prețuri semnificativ diferite. România, în schimb, a încercat să își îmbunătățească capacitatea de interconectare, având în prezent 10 linii de transport a energiei și planuri de a adăuga altele, inclusiv cu Republica Moldova și Ucraina.

„Vedem că avem un preţ dublu faţă de Austria, de exemplu. De ce se întâmplă asta? Pentru că ani la rând a fost permisă o situaţie complet absurdă. Într-o piaţă europeană unică, interconectată în teorie, regăsim state vecine în interiorul Uniunii Europene care nu au niciun fel de interconexiune: Austria şi Slovacia.

Nu există interconexiune între două ţări din mijlocul Uniunii Europene, ţări care ar trebui să asigure tranzitul energiei mai ieftine, din vest spre est, cum se întâmplă acum, dar vor fi perioade şi au mai fost perioade în care a fost mai ieftin la noi, în est – şi a pierdut vestul Europei pentru că nu a putut să importe energia mai ieftină din est”, a mai spus Burduja.

Burduja a spus că, deși România a respectat toate cerințele europene, inclusiv reducerea emisiilor și renunțarea la termocentrale pe cărbune, aceasta a ajuns să fie dependentă de importuri pe anumite intervale orare, din cauza capacității limitate de producție internă. Cu toate acestea, el a subliniat că România are un potențial semnificativ de export de energie, având capacitatea de a produce între 6.000 și 7.000 megawați, iar în viitor vor exista oportunități suplimentare de a exporta energie datorită extinderii rețelelor de interconectare.

Ministrul a solicitat o analiză mai detaliată a infrastructurii existente și un plan clar pentru accelerarea interconectării energetice, pentru a asigura un acces mai echitabil la piața energetică europeană.

„România este un foarte bun cetăţean european în sectorul energetic. De ce? Am făcut tot ce ni s-a cerut. Am intrat pe traiectoria de decarbonizare? Am intrat. Am închis în trecut grupuri pe cărbune? Le-am închis. De aceea am ajuns astăzi să fim dependenţi pe anumite intervale orare de importuri – şi suntem cu o capacitate de interconectare de 3.500 de megawaţi.

Avem 10 linii, erau nouă până de curând, acum avem şi Reşiţa-Pancevo, urmează încă cel puţin două sau trei linii cu Republica Moldova, încă două cu Ucraina, deci o să nu ducem undeva la 16 linii în următorii doi-trei ani. Ori, dacă noi avem un vârf de producţie de 6.000 – 6.500, poate 7.000 dacă ne străduim şi ne ajutăm vremea, înseamnă că putem, teoretic, să exportăm cam jumătate din această capacitate.

Nu este cazul altor state europene şi atunci am cerut dreptate. Am cerut un lucru de bun simţ, moral, să avem nu doar obligaţii, ci şi aceleaşi drepturi pe piaţa integrată a energiei”, a completat ministrul.

Te-ar mai putea interesa și: Ministerul Energiei a îndeplinit încă două jaloane din PNRR. Burduja: ”România îşi asumă stocarea ca prioritate zero a sistemului energetic naţional”