Când își vor lua românii adio de la centralele individuale pe gaz? Noua Directivă a Parlamentului European

Vești noi cu privire la centralele de apartament. Antal Lóránt, președintele Comisiei pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale din Senatul României, a explicat, într-un interviu pentru Gândul, ce prevede Directiva Parlamentului European cu privire la interzicerea centralelor de apartament.

Când își vor lua românii adio de la centralele individuale pe gaz

„Conform documentului adoptat, fiecare stat membru va trebui să elaboreze un plan propriu. Un plan cu măsuri pentru a decarboniza sistemele de încălzire și a elimina treptat combustibilii fosili din instalațiile de încălzire și răcire. Obiectivul este eliminarea completă a centralelor termice pe bază de combustibili fosili până în 2040.

Așadar, documentul nu creează o obligație pre-formulată prin care din 2040 se vor interzice centralele pe gaz. Statele trebuie să vină cu propriul lor plan de acțiune. Asta având în vedere orizontul acesta de 16 ani. Subvenționarea centralelor individuale pe bază de combustibili fosili va fi interzisă începând din 2025.

Acest lucru înseamnă că statele nu vor putea acorda niciun fel de ajutor financiar pentru achiziția acestor centrale. Dar nu înseamnă și interzicerea acestora în 2025. Va fi în continuare posibil să se acorde stimulente financiare. Stimulente pentru sistemele de încălzire în condominiu (precum centralele pe bloc) sau pentru sistemele de încălzire hibride. Ar vorba fi cele care combină o centrală pe combustibili fosili cu o instalație termică solară sau o pompă de căldură”, a spus Antal Lorant.

De asemenea, Antal Lóránt a declarat că nu se poate preciza o dată anume de la care centralele pe bază de gaz natural sau alte produse petroliere să fie interzise

Ai mai putea citi și: Se dă startul ajutoarelor financiare umflate de la stat! Cine primește 50.000 de euro fonduri nerambursabile

„Decizia privind interzicerea acestor centrale revine statelor membre prin planurile pe care trebuie să le elaboreze. în România nu există deocamdată vreun plan formulat pe această temă. Așadar, nu se poate preciza o dată anume de la care centralele pe bază de gaz natural sau alte produse petroliere să fie interzise”, a mai spus acesta.

Întrebat cum se poate pune în practică această interzicere, Antal Lóránta afirmat: „Pur teoretic, dacă luăm exemplul altor state din Europa – unde există alte condiții și deci deciziile de acolo nu ar trebui transpuse mot-a-mot în România – printre care Belgia, Germania, Franța sau Austria, printre modalitățile de instituire a unei astfel de hotărâri, putem vorbi de:

• interzicerea treptată a centralelor individuale doar pentru imobilele noi construite după o anumită dată;
  obligația cuplării unor astfel de sisteme convenționale cu sisteme de încălzire verzi, precum panourile solare sau pompele de căldură;
• interzicerea racordării noilor imobile la rețeaua de gaz;
• introducerea de limite de emisii de CO2 pentru clădiri, sau interzicerea reparării centralelor cu tehnologie veche și montarea unor centrale noi mai economice”.

Iată principalele puncte al Directivei Parlamentului European privind schimbările climatice:

• Reducerea semnificativă a emisiilor de gaze cu efect de seră și a consumului de energie al clădirilor din UE până în 2030 și transformarea clădirilor în clădiri neutre din punct de vedere climatic până în 2050.
• Toate clădirile noi trebuie să fie cu emisii zero începând cu 2030, iar clădirile publice trebuie să îndeplinească această cerință până în 2028.
• Pentru locuințe, sunt stabilite obiective specifice de reducere a consumului de energie și sunt impuse cote de renovare.
  Reducerea emisiilor pentru clădiri cu 20-22% până-n 2035 și neutralitate până 2050.
• Statele membre vor trebui să renoveze 16% din clădirile nerezidențiale cu cele mai slabe performanțe energetice până în 2030, respectiv 26% dintre acestea până în 2033.
• Dacă este posibil din punct de vedere tehnic și economic, țările Uniunii ar trebui să introducă treptat utilizarea panourilor solare în clădirile publice și nerezidențiale, în funcție de dimensiunea lor, și în toate clădirile rezidențiale noi până în 2030.
• Scutiri: Clădirile agricole și de patrimoniu pot fi scutite de la aplicarea noilor norme. Țările Uniunii pot decide să excludă și clădirile protejate pentru calitățile lor arhitectonice sau istorice speciale, clădirile utilizate temporar, precum și bisericile și lăcașurile de cult.

Citește și: Se construiește cea mai mare autostradă din România de după comunism! Va uni două provincii istorice. Ciolacu: „Toate contractele au fost semnate”