Care sunt companiile de stat care sărăcesc România în 2024. Guvernul se orientează pe profituri rapide

În prezent, industria siderurgică din România funcționează la aproximativ 25% din capacitatea sa din 1989, fiind în mijlocul unui proces amplu de restructurare care a inclus reduceri semnificative de personal și închiderea unor unități de producție extinse. În timp ce privatizarea unor mari combinate siderurgice românești este adesea asociată cu achiziționarea acestora de către companii care nu sunt interesate să le revitalizeze, ci să valorifice resursele existente, ceea ce duce la abandonarea și degradarea infrastructurii, situația companiilor aflate sub controlul statului este diferită. Statul român pare să favorizeze afacerile cu potențial imediat de profit, neglijând sau acordând mai puțină atenție conglomeratelor care au un impact semnificativ asupra economiei și a comunității prin investiții în infrastructură și servicii.

Citește și: Ministerul Agriculturii vrea ca Consiliul Concurenței să verifice scumpirile nejustificate ale produselor de bază

În ultimul an, poveștile de succes se concentrează pe Hidroelectrica și Complexul Energetic Oltenia. Hidroelectrica a avut o listare de succes la bursă într-un moment de criză energetică, când prețurile energiei electrice erau mult mai mari decât în trecut, în timp ce Complexul Oltenia a obținut profituri record din producția de armament. Cu toate acestea, profitabilitatea acestora nu compensează pierderile semnificative înregistrate de alte companii de stat, precum CFR Călători sau TAROM. Aceste companii ar putea îmbunătăți transportul de marfă și pasageri la standarde europene, reducând drastic timpul de călătorie și pierderile de capital din bugetul de stat dacă ar fi restructurate eficient.

Conform unei analize recente realizate de PressHub, doar șase entități deținute de stat în România, printre care Societatea Națională a Căilor Ferate (SNCFR), CFR Marfă și TAROM, înregistrează datorii către bugetul de stat de peste 10 miliarde de lei. Această sumă reprezintă aproape o cincime din pierderile totale înregistrate de economia României.

Analizând cazurile de succes și de eșec din ultimii ani, devine evident că investițiile statului în marile sale complexe industriale sunt mai puțin orientate pe termen lung, fiind mai degrabă concentrate pe soluții imediate pentru a gestiona moștenirea dificilă a epavelor siderurgice lăsate de regimul Ceaușescu. Această abordare se îndreaptă către proiecte de afaceri mai profitabile sau de necesitate imediată.

Această tendință se regăsește și în investițiile din industria energetică a ultimilor ani, amplificate de criza mondială de energie. În contextul fluctuațiilor de pe piața europeană de energie, România a înregistrat unele dintre cele mai mari creșteri de prețuri, iar anumite companii de stat au prosperat prin dezvoltarea unor portofolii substanțiale de producție, generatoare de profituri record.

Conform unei analize Ziarul Financiar din septembrie anul trecut, toate cele cinci entități de stat care au raportat profituri record în 2023 activează în sectorul energiei și gazelor, beneficiind în mod semnificativ de criza energetică. În timp ce majoritatea distribuitorilor și furnizorilor de energie au încheiat anul în pierdere, producătorii au înregistrat profituri remarcabile. O poziție avantajoasă pentru statul român este că, datorită proceselor de privatizare, nu mai deține o participație semnificativă în companiile de distribuție și furnizare de energie, ci controlează în schimb majoritatea producției, cu o cotă de peste 80%.

Hidroelectrica, care a fost recent listată la Bursa de Valori, a înregistrat un profit net de 4,3 miliarde de lei în 2022, cu o marjă netă de peste 47%. În primele șase luni ale anului 2023, după listarea sa, compania a raportat un profit net de aproape 4 miliarde de lei, cu 46% mai mult față de aceeași perioadă din 2022, datorită unor venituri de aproximativ 7 miliarde de lei, cu 42% mai mari. Hidroelectrica a devenit cel mai mare furnizor de energie din România în primul trimestru al anului 2023, cu o cotă de piață de 16,15%, reușind să depășească concurența și să își mențină poziția de lider până în prezent.

Pentru următorii cinci ani, Hidroelectrica a alocat un buget de 1,8 miliarde de lei pentru modernizarea activelor existente și intenționează să dezvolte capacități noi în domeniul energiei regenerabile, precum energia solară și eoliană, cu planuri de a adăuga 59 MW în energia solară până la sfârșitul anului 2025. Există, de asemenea, oportunități de aproximativ 1.000 MW în energie eoliană și 2.000 MW în energia solară, cu posibilitatea de colaborare cu parteneri internaționali pentru dezvoltarea acestor proiecte.

Complexul Energetic Oltenia a trecut de la pierderi semnificative la a fi printre cele mai profitabile cinci companii de stat, înregistrând un profit net de aproape 3,5 miliarde de lei, beneficiind tot de creșterea prețurilor la energie și de sprijinul guvernamental.

În plus, săptămâna trecută, Guvernul României a anunțat că acordă un ajutor de peste 386 de milioane de lei Complexului Energetic Oltenia pentru finanțarea achiziției de certificate de emisii de gaze cu efect de seră în anul 2024, consolidându-i astfel poziția și susținându-i operațiunile.