Cât a avut România de pierdut înainte de aderarea la Spațiul Schengen. -19 miliarde de euro în perioada 2012-2023

De la data de 1 ianuarie 2025, România a devenit membru Schengen cu drepturi depline, prin ridicarea controalelor la frontierele terestre și prin asigurarea liberei circulații pentru transporturile rutiere, conform unei analize Gebrüder Weiss România.

La șase luni de atunci, experții au analizat impactul aderării asupra performanței operaționale, competitivității și perspectivelor de dezvoltare din sectorul transporturilor și logisticii. Compania, activă de peste trei decenii în țara noastră și implicată direct în fluxurile logistice locale și internaționale, a construit această analiză pe baza experienței operaționale, a observațiilor din piață și a dialogului constant cu clienții și partenerii.

În perioada premergătoare aderării, transportul de marfă era afectat de un sistem logistic fragmentat, cu bariere administrative și proceduri vamale la frontierele externe ale Uniunii Europene. Formalitățile birocratice și controalele amănunțite ale documentelor și mărfurilor generau timpi de așteptare crescuți, de la câteva ore la o zi, în funcție de complexitatea încărcăturii și de nivelul de vigilență al autorităților.

Întârzierile perturbau programul de livrare și creșteau riscul nerespectării termenelor contractuale. Mai mult, transportul aerian de bunuri către statele Schengen era afectat de opriri și controale suplimentare în aeroporturile din afara spațiului Schengen. Fiecare lot de marfă era verificat, ceea ce genera întârzieri, pierderi de conexiuni aeriene și cheltuieli suplimentare pentru depozitarea temporară. Operatorii erau obligați să angajeze echipe specializate pentru gestionarea documentelor la fiecare frontieră sau aeroport, ceea ce creștea costurile.

Eliminarea staționărilor a adus eficiență, dar și reducerea costurilor. Acum, transportatorii beneficiază de un consum redus de combustibil, cheltuieli optimizate pentru șoferi și o scădere a amprentei de carbon asociată cu opririle prelungite.

Aderarea la Schenghen, un pas major în dezvoltarea pieței de transport și logistică din România

Pentru Gebrüder Weiss, una dintre cele mai vizibile schimbări a fost eliminarea întârzierilor de 8–10 ore la granița cu Ungaria și de peste 8 ore la cea cu Bulgaria. Acum, transportatorii pot alege rute directe prin statele Schengen, evitând punctele aglomerate precum Nădlac și reducând emisiile de CO2. Cheltuielile cu diurnele și cazarea șoferilor s-au redus, iar timpii de livrare pot fi planificați mai eficient.

Înainte, șoferii pierdeau în medie undeva la 40 de ore lunar la frontiere, însă acum pierd doar 10-15 ore. Economiile obținute pot fi reinvestite în modernizarea flotei, digitalizare și instruirea personalului. În paralel, cererea pentru transport rutier a crescut cu aproximativ 20% pe fondul declinului temporar al transportului feroviar cauzat de lucrările de reabilitare a infrastructurii din România și Ungaria. Operatorii beneficiază acum de volume suplimentare și de o poziție consolidată în lanțurile logistice regionale.

„Pentru Gebrüder Weiss, această conjunctură înseamnă nu doar eficientizarea costurilor, ci și șansa de a valorifica o cerere aflată în ascensiune, printr-o rețea rutieră solidă, digitalizată și adaptată rapid la noile dinamici ale mobilității europene”, a explicat Sergiu Grăjdeanu, Business Unit Manager, Transport International în cadrul Gebrüder Weiss România.