Consiliul Economic și Social (CES) a emis un aviz negativ asupra pachetului de măsuri fiscale pregătit de Guvern, explicând, într-un document detaliat de 18 pagini, că noile politici de austeritate vor genera efecte sociale și economice severe, comparabile cu cele din perioada crizei din 2010. Deși avizul este consultativ, Executivul condus de Ilie Bolojan și-a anunțat intenția de a-și asuma răspunderea în Parlament, fără a aduce modificări semnificative planului fiscal.
Potrivit CES, măsurile sunt dezechilibrate din punct de vedere social și bazate pe o logică fiscală regresivă, ceea ce înseamnă că apasă disproporționat asupra cetățenilor cu venituri mici și medii. Consiliul critică faptul că nu există o abordare etapizată și că Guvernul nu a prevăzut un mecanism de protecție socială pentru categoriile vulnerabile.
Te-ar mai putea interesa și: Ilie Bolojan a stabilit atribuțiile celor cinci vicepremieri. Care sunt acestea
Printre cele mai grave efecte anticipate se numără reducerea puterii de cumpărare, creșterea inflației, scăderea rapidă a nivelului de trai și adâncirea inegalităților sociale. CES avertizează că aplicarea rapidă a acestor măsuri, fără pregătirea prealabilă a populației, va duce la instabilitate socială și la alimentarea tensiunilor politice, într-un context deja marcat de neîncredere în instituțiile statului.
Unul dintre cele mai criticate puncte este creșterea TVA de la 9% la 11% pentru produse și servicii esențiale, ceea ce, potrivit CES, va genera un efect inflaționist direct, afectând gospodăriile cu venituri reduse. De asemenea, se atrage atenția că eliminarea facilităților fiscale pentru produse de strictă necesitate (hrană, apă, tratamente medicale) va duce la scumpiri, fără a exista garanții că statul va interveni prin măsuri compensatorii.
CES menționează și pericolul adus de introducerea contribuției CASS de 10% pentru pensiile de peste 3.000 de lei, menționând că, în lipsa unui sistem de compensare, pensionarii vor suferi o scădere netă a veniturilor. Impactul va fi resimțit mai ales în orașele mari, unde costurile de trai sunt deja ridicate.
O altă măsură controversată este eliminarea din rândul persoanelor asigurate fără contribuție a celor incluse în programele naționale pentru HIV/SIDA și tuberculoză, ceea ce, în viziunea CES, ridică un risc epidemiologic major și contravine recomandărilor europene privind protejarea grupurilor vulnerabile în perioade de criză.
„Eliminarea acestor facilități fiscale va conduce la creșteri de preț pentru produsele de strictă necesitate, hrană, apă, tratamente medicale, fără a exista vreo garanție că statul va compensa aceste scumpiri prin măsuri sociale. În plus, această măsură contravine recomandărilor europene privind protejarea categoriilor vulnerabile în perioade de ajustări fiscale”, a transmis CES.
Reducerea indemnizațiilor pentru concediile medicale și restrângerea categoriilor coasigurate sunt, de asemenea, semnalate drept periculoase.
Un alt punct sensibil este reducerea plafonului de venituri pentru acordarea tichetelor de masă, de la 8.000 lei net la 6.000 lei net. CES arată că măsura va afecta în special personalul cu experiență, care nu are venituri excesive, dar care va fi descurajat de această schimbare.
„Reducerea pragului afectează personalul cu experiență, care depășesc pragul de 6.000 lei net fără a avea venituri considerate „excesive”. Această măsură poate genera demotivare și un risc crescut de migrație către sectorul privat sau extern.
Economia bugetară generată de reducerea plafonului cu 2.000 lei net va fi modestă la nivel macro, pentru că nu sunt foarte mulți bugetari între 6.000-8.000 lei net, însă nivelul de frustrare va fi disproporționat față de suma economisită, putând crea un val de nemulțumiri și scădere a motivării personalului”, se arată în raportul citat.
Te-ar mai putea interesa și: Veste bună pentru românii care muncesc în Spania: scade durata de procesare a dosarelor de pensie