Contractul de muncă „la cerere” și cel „cu mai mulţi angajatori şi un singur angajat” au fost avizate pentru a fi introduse în Codul Muncii. PSD a renunțat la ”contractul de zero ore”

Inițiatorul proiectului privitor la cele două tipuri de contract de muncă este fostul ministru al Muncii, Raluca Turcan, alături de mai mulți colegi din PNL. Susținătorii măsurii arată că ”se simte nevoia de autonomie în desfăşurarea activităţilor, angajaţii percep de asemenea nevoia să îşi organizeze programul de lucru pentru a putea susţine, în paralel, două servicii”, relatează profit.ro.

În propunerea lor legislativă, susținătorii acestei măsuri au arătat că „se simte nevoia de autonomie în desfăşurarea activităţilor, angajaţii percep de asemenea nevoia să îşi organizeze programul de lucru pentru a putea susţine, în paralel, două servicii”.

Contractul de muncă “la cerere” reprezintă contractul în baza căruia salariatul prestează activitate pentru şi sub autoritatea angajatorului, la solicitarea acestuia, în zilele şi în intervalul orar stabilite de către angajator, cu condiţia înştiinţării în scris a salariatului în termenul stabilit în contract, dar care nu poate fi mai mic de două zile lucrătoare anterioare începerii de către salariat a activităţii pentru care este solicitat.

Te-ar putea interesa și: Tinerii din generația Z, neatrași de un loc de muncă. Angajatorii le-au prezentat locuri de muncă potrivite, însă iată ce vor aceștia

Angajatorul are obligaţia de a garanta în plată salariul aferent numărului de ore prestate de către salariat, dar nu mai puţin de salariul aferent unui număr de cel puţin 32 ore/lună.

Contractul individual de muncă ”la cerere” poate fi utilizat doar în domenii:

a) agricultură, vânătoare şi servicii anexe;

b) activităţi de organizare a expoziţiilor, târgurilor şi congreselor;

c) publicitate;

d) alte activităţi recreative şi distractive.

Salariatul încadrat cu contract de muncă la cerere se bucură de drepturile salariaţilor cu normă întreagă.

Contractul de muncă cu mai mulţi angajatori şi un singur angajat reprezintă contractul cu normă întreagă în baza căruia un salariat prestează muncă pentru şi în subordinea mai multor angajatori, pentru desfăşurarea aceluiaşi tip de activitate, care implică exercitarea aceloraşi atribuţii.

Acest tip de contract poate fi încheiat doar de către angajatori care aparţin aceluiaşi grup de întreprinderi. Grupul de întreprinderi reprezintă structura formată din două sau mai multe întreprinderi, din care una dintre acestea exercită controlul asupra celorlate întreprinderi din grup. Angajatorii semnatari ai contractului răspund în solidar pentru drepturile cuvenite salariatului, astfel cum sunt prevăzute în contractul individual de muncă, contractul colectiv de muncă şi în lege.

Citește și: Care sunt șansele unui meseriaș în construcții, care vrea să se întoarcă în țară din Spania, să câștige un salariu „ca afară”

În cazul în care angajatorul care exercită controlul asupra celorlalţi angajatori din grup, semnatari ai contractului individual de muncă, nu îşi îndeplineşte integral şi la timp toate obligaţiile faţă de salariat, acestea vor fi îndeplinite de oricare dintre ceilalţi angajatori. În cazul în care niciunul dintre angajatori nu îşi îndeplineşte obligaţiile faţă de salariat, acesta are dreptul de a se îndrepta împotriva oricăruia dintre angajatori şi de a cere executarea silită a obligaţiilor neîndeplinite.

Inițiativa prevede și amenzi cuprinse între 5.000 și 30.000 pentru nerespectarea drepturilor și condițiilor de muncă stabilite.

În luna iunie a acestui an, senatorii PSD au introdus în Codul Muncii un nou tip de contract de muncă, intitulat ”contractul de zero ore”, prin care angajatorul nu este obligat să garanteze un număr minim de ore pe săptămână, iar angajatul poate să nu accepte munca în momentul în care i se cere.

Măsura a atras după sine o serie de comentarii negative.

„Dacă proiectul de lege prin care se urmărea introducerea „muncii pe bază de comandă” părea ceva rău, un alt proiect legislativ ne convinge că răul poate fi și mai rău, adică salariații pot fi transformați în zilieri care, deși ar putea spune că au un contract de muncă, veniturile lor ar putea fi 0 la finalul lunii”, a scris la acea vreme Avocatnet.

Însă, după ce Guvernul, Consiliul Economic și Social și Consiliul Legislativ au avizat negativ proiectul, inițiatorii au decis săptămâna aceasta retragerea inițiativei.
În justificarea deciziei lor, atât Consiliul Economic și Social, cât și Guvernul, au arătat că astfel de contracte nu asigură nicio predictibilitate, vulnerabilizând angajatul inclusiv din perspectiva drepturilor sociale.