Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal: Investițiile din fonduri europene au depășit an de an 3% din PIB-ul României

Într-o lume marcată de turbulențe și incertitudini geopolitice, economia României a reușit să-și mențină direcția pozitivă, evitând recesiunea în anii 2022 și 2023. Potrivit președintelui Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, acest lucru a fost posibil atât datorită resurselor europene considerabile cât și a unor politici economice adaptabile la schimbările din contextul global, conform Agerpres.

Încă de la izbucnirea pandemiei în 2020, se contura o realitate asemeni unei „economii de război”, cu economiile naționale orientându-și resursele către sectoarele critice precum sănătatea și asistența socială. Tranziția energetică și costurile asociate acesteia au adăugat o presiune suplimentară asupra economiilor europene. Invazia Ucrainei de către Rusia în 2022 a adus în plus dereglementări în lanțurile de producție și aprovizionare, accentuând tensiunile și incertitudinile pe piețele mondiale.

Impactul acestei situații a fost resimțit puternic și în România, unde prețurile la alimente și energie au cunoscut creșteri semnificative. Daniel Dăianu subliniază că, într-un astfel de climat, economiile au fost nevoite să apeleze la mijloace extraordinare pentru a sprijini sectoarele vulnerabile și cetățenii afectați.

„Dincolo de catastrofa în sine pe care o reprezintă un război cu sute de mii de morţi şi distrugeri materiale fără egal în Europa după al doilea Război Mondial, este proeminentă “criză costului vieţii”, fără precedent în ultimele decenii. Această criză s-a văzut în nivelul mult crescut al inflaţiei în ultimii ani, chiar dacă în scădere semnificativă în 2023, în preţuri la alimente şi facturi la energie, turbulenţe pe pieţele mondiale ale produselor de bază.

Ca şi alte ţări, argumentează Daniel Dăianu,România a fost afectată sever şi găsim aici o explicaţie pentru limitarea unor adaosuri comerciale la unele alimente şi plafonarea tarifelor la energie. Numeroase guverne au recurs la mijloace extraordinare de sprijin pentru cetăţenii nevoiaşi, ca în vremuri de război”, a afirmat Daniel Dăianu

Cu toate acestea, chiar și în fața acestor provocări, economia românească a demonstrat reziliență, subliniază Daniel Dăianu. Investițiile substanțiale provenite din fonduri europene, reprezentând peste 3% din PIB anual, au contribuit la menținerea unei dinamici pozitive a creșterii economice. De asemenea, resursele europene au fost vitale în abordarea unor provocări precum tranziția energetică și modernizarea infrastructurii.

Te-ar putea interesa și: Adrian Câciu: România, pe locul 2 în UE din perspectiva valorii nominale a absorbţiei de fonduri europene

Dan Dăianu: România a evitat recesiunea în ultimii doi ani pentru că beneficiază de resurse europene substanțiale

România a rămas în teritoriu pozitiv cu dinamică PIB şi pentru că beneficiază de resurse europene substanţiale. Investiţiile din bani europeni au fost anual peste 3% din PIB. La aceste investiţii se adaugă cele din fonduri proprii (ce includ împrumuturi), care au depăşit 2% din PIB în 2023. Războiul din Ucraina a trezit europenii la o realitate foarte dură, care obligă la rearanjarea de priorităţi. “Dividentul păcii” consemnat după prăbuşirea comunismului dispare pe zi ce trece.

UE înţelege mai mult ca oricând că cea mai bună cale de apărare este descurajarea duşmanilor, iar o forţă de disuasiune credibilă reclamă pregătire militară, armament modern, colaborare strânsă cu partenerii strategici. Oficiali ai NATO spun că statele membre trebuie să crească cheltuielile de apărare şi aceasta chiar dacă bugetele publice naţionale au de acoperit nevoi ce decurg din schimbarea de climă, tranziţia energetică, schimbări tehnologice cu impact asupra societăţii, frământări sociale, a explicat Daniel Dăianu.

Totuși, contextul regional și global impune recalibrări și prioritizări noi, explică Daniel Dăianu. Incertitudinile geopolitice, împreună cu amenințările la adresa securității, au determinat statele membre ale UE să-și revizuiască politica de apărare și cheltuielile în acest sens. În timp ce unele țări, precum Polonia și țările baltice, își propun creșteri semnificative ale cheltuielilor militare, România se îndreaptă către depășirea pragului de 2,5% din PIB pentru aceste scopuri.

Daniel Dăianu atrage atenția asupra necesității de a gestiona cu înțelepciune aceste resurse, având în vedere presiunile fiscale și sociale. Consolidarea bugetară rămâne o prioritate, iar politicile economice trebuie să fie adaptate la un mediu volatil și imprevizibil. În plus, abordarea strategică a Uniunii Europene în domenii precum securitatea și competitivitatea economică trebuie să țină cont de noile realități geopolitice. Colaborarea strânsă între statele membre și investițiile în tehnologii de vârf devin imperative într-un context marcat de tensiuni și conflicte.

„Sporirea cheltuielilor militare poate învigora economia? Este posibil. Pe de altă parte, trebuie să ai spaţiu fiscal (România nu prea are), să poţi realoca resurse în bugetul public – să restructurezi cheltuieli, să cauţi să obţii venituri bugetare suplimentare. Nu trebuie subestimate însă compromisuri dureroase, deoarece s-ar renunţa la unele cheltuieli necesare. România nici nu emite monedă de rezervă.

Oficiali UE vorbesc despre posibilitatea emiterii de obligaţiuni comune pentru finanţarea cheltuielilor de apărare adiţionale. Această soluţie este de avut în vedere de către Consiliu, noua Comisie şi noul Parlament European. Se discută şi despre scoaterea din măsurarea deficitelor bugetare a creşterilor de cheltuieli de apărare (ce ar fi judecate drept investiţii pentru apărare). Pentru România, aflată sub incidenţa procedurii de deficit excesiv, o asemenea facilitate contează. În fapt însă, cheltuielile bugetului nu sunt diminuate de un artificiu contabil. Şi Banca Europeană de Investiţii ar intra într-o schemă de finanţare a industriei de apărare în statele UE”, a mai adăugat Daniel Dăianu.

Citește și: Uniunea Europeană oferă peste 4 miliarde de euro pentru România. Ce fonduri europene nerambursabile pot accesa autoritățile și antreprenorii români