De ce mor tot mai multe firme româneşti şi cum ar putea fi, totuşi, salvate. Analist: „Incapabile să facă faţă provocărilor”

Numărul de firme româneşti care se confruntă cu dificultăți financiare a atins un record alarmant. O analiză efectuată de experții Sierra Quadrant şi bazată pe datele de la Registrul Comerțului arată că totalul firmelor aflate în dificultate după primul semestru din 2024, în diverse stadii de insolvență, radiere, suspendare a activității sau dizolvate, a crescut la 82.000, cu peste 17.000 față de anul trecut în același interval (82.102 vs. 64.676). Cele mai multe sunt din comerț, imobiliare, transport, activități profesionale și servicii.

„Printre firmele care și-au închis porțile, în prima parte a anului, cele mai multe sunt așa numitele firme zombie, cu capitaluri negative, incapabile să facă față provocărilor din prezent. Probabil numărul lor va crește semnificativ în următoarea perioadă. Pentru restul, șansa continuării activității este dată de necesara restructurare a operațiunilor, de adaptare a ofertei de produse și servicii la noua realitate, de adoptarea unor planuri de planificare strategică”, afirmă experții de la Sierra Quadrant.

Citeşte şi: Ratele la case cresc considerabil! 1 octombrie aduce schimbări la BNR

În acelaşi timp, Christine Lagarde, șefa Băncii Centrale Europene (BCE), susţine că economia globală se confruntă cu fisuri comparabile cu presiunile care au dus la „naționalismul economic”, prăbușirea comerțului mondial și la criza din anii 1920: „Evoluția negativă a economiei germane, principalul nostru partener comercial, alături de celelalte semnale precum cel tras de BCE, trebuie privite cu atenție de investitorii români. Este absolut necesar să își creioneze planurile de business pentru 2025 pornind de la un minim buffer financiar menit să le ofere o plasă de salvare în caz de criză și să îi determine să își optimizele operațiunile în ton cu dinamica economică”.

Citeşte şi: Românii vor trebui să plătească o nouă taxă, începând de astăzi. Noul formular trebuie trimis la ANAF până la sfârșitul lunii septembrie

În acest cotext, mediul de afaceri românesc resimte din plin efectele inflației, cea mai mare din UE. În plus, scăderea vânzărilor şi creșterea costului de finanțare, în general a cheltuielilor operaționale, au condus la scăderea fluxului de numerar.

„Sunt multe lanțuri economice care atârnă de un fir de ață. Business-ul a devenit, în multe domenii, un teren destul de arid în care rezistă doar cei care știu să își adapteze expunerile financiare, volumul de activitate și mai ales cheltuielile operaționale. Costurile operaționale mai mari au determinat, în tot mai multe cazuri, o accentuare a dificultăților financiare cu care se confruntă companiile. Creșterea datoriilor a slăbit capacitatea firmelor de a face față unor șocuri negative cum ar fi reducerea volumului de credit furnizor, neîncasarea unor creanțe sau scăderea termenelor de plată de către furnizori”, afirmă Ovidiu Neacșu, partener coordonator Sierra Quadrant, citat de Adevărul.

De ce mor tot mai multe firme româneşti

„Dincolo de firmele zoombie, de companiile fără activitate radiate în acest prim semestru, avem din păcate tot mai multe firme cu activitate neîntreruptă în anii anteriori care s-au trezit într-un blocaj financiar de proporții ca urmare a scăderii vânzărilor. Singura veste bună, în tot acest peisaj economic, este că tot mai multe companii au apelat la restructurarea operațiunilor, dovadă că numărul cazurilor de insolvență nu a crescut semnificativ. Avem, după primele șase luni, doar 3684 de firme în insolvență, un nivel constant pe care îl înregistrăm în ultimii ani. Spre comparație, în 2014 am avut peste 13.000 de cazuri de insolvență în primul semestru”, mai spune Ovidiu Neacșu.

Pe de altă parte, de modul în care firmele vor gestiona aceste riscuri va depinde supraviețuirea acestora, una dintre soluțiile aflate la îndemână fiind acordul de restructurare, o alternativă optimă la insolvență, mai spsuţin experţii de la Sierra Quadrant.