Dezastru pe piața de credite pentru firme. 80% din împrumuturile din 2023 au fost refinanţări și rescadenţări

Situația precară a împrumuturilor pentru companii în lumina ratelor ridicate: Soldul creditelor corporative exprimate în lei a înregistrat o creștere modestă de doar 9 miliarde de lei în anul 2023. Mai degrabă decât să solicite noi împrumuturi, în 2023, companiile au optat în principal pentru restructurarea datoriilor existente, acest demers fiind motivat de nivelul înalt al dobânzilor, după cum arată o analiză a Ziarului Financiar.

Soldul acumulat de împrumuturile corporative exprimate în lei a atins suma de 112 miliarde de lei la finalul anului 2023, înregistrând o creștere modestă de doar 9 miliarde de lei față de sfârșitul anului 2022. Aceste 9 miliarde de lei reprezintă, de fapt, creditele „efectiv” noi acordate firmelor de către bănci în cursul anului precedent, reprezentând mai puțin de o cincime din totalul creditelor corporative exprimate în lei care sunt evidențiate ca fiind noi în statisticile BNR.

Te-ar putea interesa și: Băncile se tem că dobânzile ridicate și deprecierea cursului vor avea un impact negativ asupra creditelor populației și IMM-urilor

Câte credite au luat antreprenorii români în 2023?

Conform datelor furnizate de banca centrală, în întregul an 2023, împrumuturile corporative noi exprimate în lei au atins aproximativ 43 miliarde de lei.

Cu toate acestea, este important de subliniat că cea mai mare parte din aceste împrumuturi corporative în lei, care sunt evidențiate ca fiind noi în statisticile băncii, aproximativ 80%, au fost, de fapt, refinanțări sau rescadențări. Mai precis, diferența între împrumuturile noi exprimate în lei în 2023, în valoare de 43 miliarde de lei, și creșterea soldului de 9 miliarde de lei, reprezentând soldul la finalul anului 2023 în comparație cu sfârșitul anului 2022, adică 34 miliarde de lei, ar indica faptul că majoritatea acestor fonduri au fost realocate prin rescadențări, și nu prin contractarea de credite efectiv noi de către alte companii.

În anul 2023, o parte semnificativă a activității de creditare a constat într-adevăr în restructurarea diverselor forme de datorii mai vechi. Această schimbare a fost determinată în principal de creșterea dobânzilor și dinamica economiei. Condițiile mai stricte, generate de creșterea semnificativă a dobânzii cheie, au creat dificultăți pentru multe companii care deja aveau credite contractate în anii precedenți. Acestora li s-a pus în față provocarea de a se confrunta cu rate de rambursare mai mari decât cele cu care erau obișnuite.

În fața acestor dificultăți, multe companii au adoptat măsuri precum restructurarea datoriilor prin refinanțări sau reeșalonări. Astfel, diferența observată între cifrele privind creditele noi și evoluția soldului creditelor poate fi explicată prin această schimbare în dinamica creditării, determinată în mare măsură de impactul crescut al dobânzilor asupra obligațiilor financiare ale companiilor.

„Într-adevăr, în anul 2023 o bună parte din creditare a fost de fapt o restructurare sub diverse forme a datoriilor vechi. Creşterea dobânzilor şi dinamica economiei au fost factorii decisivi care au imprimat această evoluţie a creditării.

Multe companii care aveau deja contractate credite în anii anteriori au fost surprinse de creşterea semnificativă a dobânzilor şi au început să se confrunte cu dificultăţi în rambursare: este un lucru să plăteşti lunar rate de 500.000 de lei la bancă şi cu totul altul să ai obligaţii de 1 mil. lei pe lună ca urmare a creşterii dobânzilor.

Primul pas în astfel de situaţii este de a încerca restructurarea datoriilor prin refinanţări, re-eşalonări etc., ceea ce explică diferenţa observată între cifrele privind creditele noi şi evoluţia soldului creditelor”, după cum explică Aurelian Dochia.

Citește și: Noua Casă 2024. Prețurile tot mai mari ale locuințelor îi lasă pe românii care vor credite garantate de stat cu tot mai puține opțiuni