Dragoș Damian, director Terapia, tage un semnal de alarmă asupra situației reale de pe piața muncii: „Banii la negru au rămas singura formă de a suplimenta netul fără a mări brutul”

În comentariul intitulat „4.000 lei salariu minim brut. Şi fără facilităţi fiscale clientelare dacă acestea devin surse de discriminare, distorsiune, fraudă şi pierderi de încasări bugetare”, publicat de ZF, Dragoș Damian dorește să prezinte realitățile de pe piața muncii.

Damian își începe critica printr-o ironie la adresa angajatorilor care, deși înregistrează cifre mari de afaceri, merg la Guvern pentru a negocia salariile minime brute:

„În cel mai bun an de afaceri al vietii lor, cand stau pe munti de cash din dublarea si triplarea preturilor bunurilor sau serviciilor vandute, ceea ce a se generat inflatia de care se plang, angajatorii din “asociatiile reprezentative” (sic!) s-au dus la Guvern sa negocieze salariul minim brut pe economie, editia 2023,” spune omul de afaceri.

Executivul consideră că cererile acestora sunt demne de ironii:

„Cam asa: daca Guvernul vrea brut de 3.000 lei, suntem de acord, dar sa existe facilitati in asa fel incat angajatul sa ia in mana mai mult decat netul de 1.774 lei. Adica “noi crestem brutul, voi cresteti netul”, a scris directorul Terapia.

Dragoș Damian își continuă critica la adresa respectivilor angajatori care întotdeauna se plâng de sfârșitul economic, chiar dacă datele statistice îi contrazic de fiecare dată.

„Haideti sa spunem lucrurilor pe nume. Sau, mai pretios, sa contextualizam si dezambiguizam, cum ar spune unii analisti economici. Aceia care, mereu, in ultimii 5 ani, prevestesc sfarsitul economic al Romaniei. Aceia care la finalul fiecarui an se supara narcistist ca n-au avut dreptate si acuza INS-ul ca falsifica datele in asa fel incat sa arate ca am crescut cu peste 5% (vedeti, Domnule Adrian Câciu, trebuie sa-mi dati dreptate cand le cer sefilor coalitiei sa dea afara toti analistii, multi dintre ei cadre universitare). Dar asta este alta poveste,” a mai adăugat omul de afaceri.

Directorul Terapia dorește să clarifice situația actuală de pe piața de muncă din România, unde mulți angajați sunt plătiți la negru. Damian chiar oferă estimări, afirmând că aproximativ 200 de miliarde de lei sunt de fapt bani la negru care circulă în piață:

„Asadar, sa clarificam. (…) Evolutiile salariului minim brut nu au avut niciodata nimic in comun cu productivitatea muncii, ci mai degraba cu salvarea angajatilor dintr-o forma de sclavie moderna;

O mare parte din cei circa 860 mii de salariati (date MMPS), aproape toti la privat, angajati pe salariul minim din 2022, beneficiaza si de alte facilitati fiscale si primesc din belsug si bani la negru de la angajator. Dupa anularea festivalului de frauda din contractele part-time, banii la negru au ramas singura forma de a suplimenta netul fara a mari brutul. Se misca sume enorme de bani negri in piata, estimarile sunt de 200 miliarde lei;”

Mai mult, executivul Terapia oferă date estimative și cu privire la munca la gri, adică acei angajați care beneficiază și de facilități fiscale, dar restul banilor le primesc „la plic” de la angajator

„Circa 1,32 milioane de angajati sunt platiti cu un brut intre 2551 si 2999 lei, multi si dintre acestia beneficiind de facilitati fiscale dar luand si bani la negru;”

Astfel, datorită nivelului mare de forță de muncă nefiscalizată, impactul oricărei măsuri luate la nivel guvernamental va fi imposibil de calculat:

„Fun fact: intre cifrele oficiale, 5,26 milioane, si cele din presa, 5,7 milioane, exista o diferenta de circa 450 mii de salariati. Asadar, nici macar nu se stie exact cati oameni muncesc in Romania cu acte in regula si cati primesc venituri fiscalizate, fiind astfel imposibil sa se calculeze un impact al masurii. Stie cineva cati alti romani lucreaza fara contract de munca? Multi, foarte multi, mai ales in rural;”

Executivul consideră facilitățile fiscale acordate în anumite domenii drept o discriminare crasa fata de restul angajatorilor care deja platesc peste 3000 lei

„Facilitatile fiscale pe munca acordate anumitor domenii “privilegiate” reprezinta o discriminare crasa fata de angajatorii care deja platesc peste 3000 lei, chiar si peste 4000 lei, ca sa-si loializeze angajatii calificati”

Damian consideră că aplicarea unor facișități fiscale în domenii privilegiate va genera efecte grave atât pentru aceștia, dar și pentru întreaga economie:

„Insa, faptul ca sunt discriminati mii de angajatori care nu lucreaza in domeniile “privilegiate” genereaza efecte grave pentru acestia dar si in economie, putand duce inclusiv la aparitia altor taxe, vezi iminenta “taxa de solidaritate”, pe care mai mult ca sigur n-o vor plati angajatorii din “asociatiile reprezentative”.

Executivul Terapia își încheie comentariul cu o serie de propuneri pentru o piață a muncii mai justă:

„Asadar, incepand cu 2023, un salariu minim brut de 4000 lei si stoparea oricaror facilitati fiscale clientelare. Aplicarea unui brut minim de 4000 lei, fara discrimarea a mii de angajatori, va reaseza piata muncii pe sectoarele economice importante si va elimina o parte din banii negri care circula nestingheriti. La cererea enorma de forta de munca din Romania nu incape nici o indoiala ca orice angajat care isi va pierde slujba va gasi imediat alt loc de munca,” a încheiat Dragoș Damian.

Citește și: În ciuda crizei energetice, europenii continuă să cumpere mașini! Piața auto din Europa a crescut în octombrie, pentru a treia lună la rând. În România, înmatriculările au crescut cu 9,7%