Energia electrică a ajuns la un preț record în România! Pentru a face față cererii la orele de vârf importăm de la unguri și bulgari

Ieri seară, la ora 21:00, prețul spot la care se tranzacționează energia electrică a atins un nou record al acestui an, ajungând la 442 euro/MWh, conform datelor furnizate de OPCOM, operatorul pieței de energie. Comparativ, la ora 12:00, prețul era de doar 56 euro/MWh, ceea ce indică o creștere de opt ori pe parcursul zilei. Această fluctuație extremă se explică prin variațiile în producția de energie și tipurile de surse energetice utilizate, notează Economedia.

La amiază, energia este mai ieftină datorită aportului considerabil de energie fotovoltaică în rețeau națională, care este cea mai subvenționată și, implicit, cea mai accesibilă ca preț. Însă, odată cu lăsarea serii, această sursă dispare din sistem, rămânând în funcțiune surse mai scumpe precum termocentralele pe gaz și cărbune, hidrocentralele, și importurile.

La ora 21:00, în momentul înregistrării prețului record, România importa 1.500 MW din Ungaria și Bulgaria, ceea ce reprezintă aproximativ 20% din consumul total de curent al țării.

Te-ar putea interesa și: Sebastian Burduja, anunțul momentului despre prețul energiei electrice. Ce se întâmplă cu facturile românilor în 2024?

Din ce surse își produce România energia electrică?

Producția de energie electrică în România este asigurată de Hidroelectrica, Nuclearelectrica, producătorii de energie fotovoltaică și eoliană, și termocentralele pe gaz și cărbune. Cu toate acestea, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a asigurat populația că prețurile ridicate nu se vor reflecta în facturile consumatorilor datorită mecanismului de plafonare a prețurilor care este în vigoare până la 31 martie 2025.

Burduja a menționat că, în fapt, România are printre cele mai mici prețuri ale energiei din Uniunea Europeană, conform ultimului raport Eurostat, și că facturile sunt cu 15% mai mici decât plafonul maxim permis.

Printre factorii care au dus la creșterea prețurilor se numără producția scăzută de energie eoliană în România și în țările vecine, utilizarea la maximum a interconexiunii Austria-Ungaria, și lipsa energiei ieftine din vest, care rămâne în Ungaria.

Ministrul a vorbit și despre decuplarea pieței maghiare de energie de Europa de Sud-Est, indisponibilitatea unei linii cheie de transmisie de 400 kV, temperaturile ridicate din regiune, și scăderea debitului Dunării.

Burduja a subliniat că, în ciuda producției hidro sub media anului trecut din cauza verii secetoase, gradul de umplere în lacurile hidroenergetice este peste 80%, ceea ce asigură o capacitate adecvată de a face față eventualelor provocări energetice din lunile următoare. De asemenea, s-au adăugat alte factori precum oprirea accidentală a unor unități nucleare din Bulgaria și Slovacia, importul constant de energie al Ucrainei din Europa, și oprirea planificată a unei unități de la Cernavodă.

Citește și: Energia verde, singura modalitate prin care românii pot avea facturi mai mici. Sebastian Burduja: „Ne permitem să exportăm și pentru statele vecine”