Este oficial! Bacșișul ospătarilor va fi trecut pe bon de la 1 ianuarie 2023. Clientul poate lăsa până la 15% din valoarea consumației

​Camera Deputaţilor a adoptat decizional un proiect de lege iniţiat de fostul senator Eugen Teodorovici care prevede evidenţierea bacşişului pe nota de plată şi pe bonul fiscal. Sumele care provin din bacşis vor fi distribuite angajaţilor integral, iar banii din bacşiş vor fi consideraţi venituri cu reţinere la sursă, fără a fi cuprinse în baza de calcul a CAS şi nici nu intră în zona de aplicare TVA.

Citește și: Gabriela Firea atac dur la adresa lui Nicușor: „Bucureștiul concurează pentru titlul de «cel mai trist oraș european». Oamenii îngheață în case, nu au apă caldă, iar investițiile sunt blocate”

Astfel, operatorii economici au obligaţia de a înmâna clientului o notă de plată, în prealabil emiterii bonului fiscal, în care sunt prevăzute rubrici destinate alegerii de către client, a nivelului bacşişului oferit, între 0% şi 15% din valoarea consumaţiei. Prevederile ar urma să intre în vigoare, potrivit prezentei legi, de la 1 ianuarie 2023, iar nerespectarea acestor dispoziţii pot fi sanţionate cu amendă de la 2.000 la 4.000 de lei. Legea merge acum la promulgare la președintele Klaus Iohannis.

De ce apare bacșișul pe bon?

Proiectul de lege iniţiat de fostul ministru de Finanţe Eugen Teodorovici modifică ordonanţei Guvernului nr. 10/2015 pentru organizarea Loteriei bonurilor fiscale şi completează ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale.

Astfel, propunerea legislativă reglementează definirea bacşişului în vederea evidenţierii acestei sume pe bonul fiscal, cu scopul delimitării clare a acesteia de veniturile încasate de către operatorii economici pentru livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor direct către populaţie şi asigurării fiscalizării bacşişului.

Bacşişul se defineşte ca fiind orice sumă de bani oferită în mod voluntar de client, în plus faţă de contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate de către operatorii economici care desfăşoară activităţi corespunzătoare codurilor CAEN: 5610 – „Restaurante”, 5630 – „Baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor”.

Pe 8 noiembrie, când a fost emis raportul favorabil la proiectul de lege, preşedintele Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, deputatul PNL Bogdan Huţuca arăta că bacşişul poate fi plătit atât cu cardul, cât şi în numerar, la opţiunea clientului.

„În ultimii ani s-a extins plata cu cardul în detrimentul plăţii în numerar. Tocmai de aceea, oferim posibilitatea ca bacşişul să fie plătit de clienţi şi atunci când plătesc cu cardul şi atunci când plătesc în numerar. Dacă clientul este o entitate juridică, atunci el poate înregistra bacşişul ca şi cheltuială de protocol, deductibila in limitele prevăzute de Codul fiscal pentru cheltuielile de acest tip”, explica atunci Huţucă.

Cât oprește statul din bacşişul ospătarilor?

De asemenea, legea stabileşte clar că bacşişul astfel reglementat, nu poate fi reconsiderat de către autorităţile fiscale ca venit de tip salarial sau asimilat salariilor, iar in acelaşi timp, în oglindă, nici operatorul economic nu poate înregistra drept cheltuială, distribuirile de bacşişuri către salariaţi. Deci singura sarcină fiscală stabilită de lege asupra acestor sume este impozitul pe venit de 10%. Bacşişul încasat de la clienţi se evidenţiază pe bonul fiscal, indiferent de modalitatea de încasare a acestuia.

„Operatorii economici au obligaţia de a înmâna clientului o notă de plată, în prealabil emiterii bonului fiscal, în care sunt prevăzute rubrici destinate alegerii de către client, a nivelului bacşişului oferit, între 0% şi 15% din valoarea consumaţiei. Nota de plată trebuie să conţină şi o alta rubrică în care clientul să poată înscrie, suma oferită drept bacşiş, în valoare absolută, dacă acesta optează pentru acest mod de stabilire a valorii bacşişului acordat”, mai prevede amendamentul deputatului PNL Bogdan Huţucă la iniţiativa legislativă.

Totodată, este interzis operatorilor economici să condiţioneze, sub orice formă, livrarea de bunuri sau prestarea de servicii de acordare a bacşişului. Prin excepţie, pentru livrarea produselor la domiciliul clienţilor, operatorii economici nu au obligaţia de a evidenţia bacşişul pe bonul fiscal.

Un alt amendament admis al lui Bogdan Huţucă prrevede că „în situaţia în care, la solicitarea clienţilor, utilizatorii eliberează acestora şi factură, bacşişul se evidenţiază distinct şi pe aceasta.

Sumele reprezentând bacşiş, astfel evidenţiate în factură, se înregistrează în contabilitatea operatorilor economici sau altor entităţi plătitoare pe seama cheltuielilor de protocol şi au regimul fiscal al acestora, în limita nivelului de deductibilitate stabilită prin Codul fiscal.

În plus, sumele provenite din încasarea bacşişului se înregistrează în contabilitatea operatorilor economici pe seama conturilor de datorii folosind un analitic distinct şi se distribuie integral salariaţilor, pe baza unei evidenţe nominale a acestora.

„Operatorii economici stabilesc printr-un regulament intern, procedura şi modalitatea de distribuire către salariaţi, a sumelor provenite din încasarea bacşişului”, potrivit amendamentului admis la proiect al deputatului PNL Bogdan Huţucă.

Un alt amendament admis la proiectul de lege precizează că „din punct de vedere fiscal, sumele provenite din încasarea bacşişului de la client de către operatorul economic, nu pot fi asimilate unui element de natura veniturilor pentru acesta din urmă, iar distribuirea acestora către salariaţi nu poate fi asimilată unui element de natura cheltuielilor”

Alte articole: Primăria Galați pune la bătaie peste 50 milioane de euro pentru 42 de autobuze electrice, 10 tramvaie şi cinci microbuze nepoluante