Este oficial! Guvernul a aprobat programul „Masă Sănătoasă”, de care vor beneficia peste 420.000 de elevi

Statul va acorda zilnic, cu titlu gratuit, un sprijin alimentar constând într-o masă caldă sau un pachet alimentar. Valoarea pachetului va fi de 15 lei/ beneficiar/ zi, cu TVA. Finanțarea programului  „Masă Sănătoasă” va fi asigurată din bugetul de stat. În cazul în care autoritățile locale identifică și atrag alte surse de finanțare, ele vor putea majora limita de 15 lei.

Potrivit specificațiilor tehnice ale actului normativ, masa caldă pentru elevi va trebui să respecte o serie de norme minime. Astfel, nu se vor adăuga aditivi alimentari, conservanți sau orice alt tip de potențiatori de arome și gust. De asemenea, nu se vor permite mâncărurile precum tocături prăjite, ouăle se recomandă a fi servite ca omletă la cuptor, nu se vor distribui cremele cu ouă și frișcă, maioneze, indiferent de anotimp.

Mâncarea pentru programul „Masă Sănătoasă” trebuie pregătită în dimineaţa zilei în care este servită

De asemenea, mâncarea livrată trebuie gătită în dimineața zilei în care se servește, mai precizează actul normativ. Pe lista meniurilor acceptate figurează supele și ciorbele de pui, vacă și legume, piureul, mazărea și legumele cu pui, sufleul de cartofi și legume, ciupercile, omleta, macaroanele, sandviciurile cu piept de pui, șuncă, legume, cașcaval etc.

Art. 5 – „(7) Lista unităților de învățământ preuniversitar cu personalitate juridică propuse în PNMS se transmite de către inspectoratele școlare județene/al municipiului București la Ministerul Educației, în termen de 15 zile de la aprobarea prezentului ordin”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

Potrivit ordinului, evaluarea unităților de învățământ în vederea selecției pentru includerea în Programul național „Masă sănătoasă” (PNMS) se face de către inspectoratele școlare județene/al municipiului București pe baza unor criterii.

Criteriile generale de selecție sunt următoarele, potrivit ordinului

Art. 3. — (1) Criteriile de selecție generale pentru includerea în PNMS a unităților de învățământ preuniversitar cu personalitate juridică sunt:

• (i) participarea școlară, raportată la anul școlar anterior celui în care se face selecția, analizată în funcție de nivelul de învățământ, astfel:
  • pentru nivelul de învățământ preșcolar: rată scăzută de participare a preșcolarilor cu vârste între 4 și 6 ani la programul zilnic de activități — sub 50% prezență lunară;
  • pentru nivelul de învățământ primar: rată crescută de abandon școlar calculată, pe cohortă, ca diferența dintre numărul elevilor înscriși la debutul școlarității în clasa pregătitoare și cel al elevilor care au finalizat învățământul primar în anul școlar, exprimată ca raport procentual față de numărul elevilor înscriși la debutul școlarității;
  • pentru nivelul de învățământ gimnazial: rată crescută de abandon școlar calculată, pe cohortă, ca diferența dintre numărul elevilor înscriși la debutul învățământului gimnazial în clasa a V-a și cel al elevilor care au finalizat învățământul gimnazial în anul școlar, exprimată ca raport procentual față de numărul elevilor înscriși la debutul învățământului gimnazial;
  • pentru nivelul de învățământ liceal: rată crescută de abandon școlar calculată, pe cohortă, ca diferența dintre numărul elevilor înscriși la debutul învățământului liceal în clasa a IX-a și cel al elevilor care au finalizat învățământul liceal în anul școlar, exprimată ca raport procentual față de numărul elevilor înscriși la debutul învățământului liceal;
• (ii) calitatea educației apreciată prin rezultatele școlare obținute de preșcolari/elevi, în funcție de nivelul de învățământ, obținute în anul școlar anterior celui în care se face selecția, astfel:
  • pentru nivelul de învățământ preșcolar: procent crescut de preșcolari din grupa mare, cu vârsta de 5—6 ani, care au mai mult de 50% dintre comportamentele menționate în Fișa pentru aprecierea progresului individual al copilului înainte de intrarea în învățământul primar cu mențiunea Necesită sprijin;
  • pentru nivelul de învățământ primar: procent crescut de elevi în clasa a IV-a cu rezultate sub media națională la evaluarea națională la finalul clasei a IV-a;
  • pentru nivelul de învățământ gimnazial: procent crescut de elevi care au obținut note sub 5 la evaluarea națională pentru absolvenții clasei a VIII-a;
  • pentru nivelul de învățământ liceal: procent crescut de elevi care au obținut note sub 6 la examenul național de bacalaureat;
• (iii) calitatea educației apreciată prin procentul crescut de cadre didactice necalificate din numărul total de cadre didactice, raportat la anul școlar în curs;

d) dispunerea geografică izolată a unității de învățământ greu accesibile din cauza condițiilor de mediu — deltă, munte, câmpie, zonă depopulată, raportată la anul școlar în curs;

e) nivelul de marginalizare socioeconomică a localității, potrivit clasificării Băncii Mondiale în studiile „Atlasul Zonelor Rurale Marginalizate și al Dezvoltării Umane Locale din România” și „Atlasul Zonelor Urbane Marginalizate din România”;

f) numărul crescut de burse sociale în unitatea de învățământ, respectiv numărul crescut de preșcolari beneficiari ai prevederilor Legii privind stimularea participării în învățământul preșcolar a copiilor provenind din familii defavorizate nr. 248/2015, republicată, raportat la anul școlar în curs.”

Inspectoratele școale pot stabili și criterii de selecție specifice

În ordin se arată că, în baza criteriilor generale și a subcriteriilor prevăzute mai sus, inspectoratul școlar poate stabili criterii de selecție specifice, în baza unei proceduri proprii. Prin procedura proprie, inspectoratul școlar stabilește și punctajul care se acordă pentru fiecare criteriu/subcriteriu, pe niveluri de învățământ, în funcție de particularitățile locale.

Potrivit Edupedu, în stabilirea criteriilor de selecție specifice inspectoratul școlar poate utiliza și următoarele criterii:

• rata scăzută de preșcolari cu vârsta de 6 ani care au frecventat grupa mare — nivel preșcolar și nu se regăsesc înscriși în învățământul primar în anul școlar următor;
• rata scăzută de elevi care au frecventat clasa a IV-a și nu se regăsesc înscriși în clasa a V-a în anul școlar următor;
• rată scăzută de absolvire a clasei a VIII-a de către elevi;
• rata scăzută de participare a elevilor la evaluarea națională pentru absolvenții clasei a VIII-a;
• rata scăzută de absolvire a clasei a XII-a/a XIII-a de către elevi;
• rata scăzută de participare a elevilor la examenul național de bacalaureat;

Citeşte şi: Zile libere 2024. Munca suplimentară rar se compensează cu bani şi nu beneficiază de același tratament ca zilele de concediu de odihnă