Este oficial! România devine prima țară din UE care recunoaște alienarea parentală (înstrăinarea părintească)

Președintele Klaus Iohannis a promulgat astăzi PL-x 698/2022 privind modificarea şi completarea Legii nr. 272/2004 care vizează protecţia şi promovarea drepturilor copilului. Pentru prima dată în România, a fost recunoscută alienarea parentală, luându-se măsuri concrete împotriva acestui fenomen care se substituie violenței psihologice, conform știripesurse.ro.

După aproape un deceniu în care această lege a fost ignorată, președintele a promulgat astăzi modificări la o lege care va schimba destinele a zeci de mii de copii și implicit a zeci de mii de părinți care trec prin această formă de abuz. Alienarea Parentala, care în lege este numită înstrăinare părintească, este recunoscută acum ca formă de abuz. România devine astfel prima țară din Uniunea Europeană și a doua în lume care introduce în cadrul legislativ această formă de abuz.

Ce este alienarea parentală sau înstrăinarea părintească

PL-x 698/2022 prividn alienarea parentală vine cu o serie de modificări și completări la Legea nr. 272/2004 ce vizează protecția și promovarea drepturilor copilului. Aceste schimbări vizează îmbunătățirea cadrului legal pentru prevenirea și combaterea diverselor forme de abuz, neglijare, exploatare și violență asupra copiilor, cu accent pe aspecte precum înstrăinarea părintească și menținerea legăturilor familiale.

Printre modificările importante aduse de legea care prevede alienarea parentală se numără introducerea unor definiții precise pentru termeni precum „înstrăinare părintească” și „părinte înstrăinat”, clarificând astfel situațiile în care unul dintre părinți generează sau acceptă o stare de ostilitate între copil și celălalt părinte. De asemenea, s-au adăugat dispoziții referitoare la menținerea fraților împreună și la protecția împotriva înstrăinării părintești sau a altor forme de violență.

Proiectul de lege definește alienarea parentală ca fiind o formă de violență psihologică în care unul dintre părinți intenționat, urmărit sau asumat și apropriat, creează, acceptă sau folosește o situație în care copilul ajunge să manifeste reținere sau ostilitate nejustificată sau disproporționată față de oricare dintre părinți.

Citește și: Mamele minore din România primesc drepturi noi. Parlamentul a adoptat legea

Judecătorii pot constata alienarea parelnată, fără expertiză psihologică

Alienarea parentală poate fi constatată exclusiv de către o instanță judecătorească la cererea uneia dintre părți, la cererea procurorului sau la cererea direcției generale de asistență socială în toate litigiile în care urmează să fie dispuse măsuri cu privire la un minor.

Confirmarea unui caz de alienare parentală va avea consecințe juridice importante în ceea ce privește stabilirea domiciliului minorului, a programului de vizită și a exercitării autorității părintești. Astfel, conform proiectului, alienarea parentală va fi considerată unul dintre motivele expres menționate de lege pentru care instanța poate lua în considerare exercitarea exclusivă a autorității părintești de către părintele care este înstrăinat.

O altă schimbare semnificativă este extinderea competențelor instanțelor în cazurile de neînțelegere între părinți cu privire la exercitarea dreptului de a avea legături personale cu copilul. Instanța poate stabili un program de relații personale în funcție de diverse criterii, inclusiv de existența unei situații de înstrăinare părintească.

Schimbarea domiciliului copilului în caz de alienare parentală

Referitor la relațiile personale dintre copil și părinți, o noutate în lege apare atunci când unul dintre părinți împiedică desfășurarea activităților cu copilul sau respectarea programului de vizită, serviciul public de asistență socială să poată ordona, la cererea celuilalt părinte, monitorizarea pe o perioadă de 6 luni a relațiilor personale ale copilului.

Această monitorizare are în vedere prezența unui reprezentant al serviciului public de asistență socială la preluarea și returnarea minorului de către părintele la care copilul nu locuiește permanent, precum și la vizitele acestuia la domiciliul copilului. De asemenea, monitorizarea poate avea loc și în timpul șederii copilului cu părintele la care nu locuiește, dacă instanța a dispus monitorizarea printr-o hotărâre executorie.

Datorită noii legi privind alienarea parentală, odată cu stabilirea programului de vizită, instanța poate decide ca sarcina de a duce și aduce copilul la începutul și la sfârșitul programului de relații personale să revină întotdeauna părintelui care practică înstrăinarea. De asemenea, în cazul în care minorul este înscris la o unitate de învățământ, părintele care este înstrăinat poate avea un program de vizită cu copilul de până la 7 zile consecutive într-un interval de 14 zile, în toate perioadele din an în care copilul nu este în vacanță conform programului școlar.

Părinții care înstrăinează vor plăti bani mulți

Odată cu noua lege privind alienarea parentală, s-au adus modificări procedurilor de monitorizare a relațiilor personale ale copilului și s-au introdus penalități pentru părinții care refuză sau împiedică respectarea programului stabilit de instanță în acest sens.

În privința returnării copilului la sfârșitul programului de vizită, sunt întâlnite des situații în care părintele care și-a petrecut timpul cu minorul refuză să îl „dea înapoi” părintelui cu care copilul locuiește în mod obișnuit. În astfel de cazuri, instanța poate impune părintelui care refuză returnarea copilului plata unor penalități zilnice cuprinse între 10% și 15% din venitul net lunar al acestuia, dar nu mai puțin de 300 de lei. Dacă instanța a constatat existența alienării parentale, limitele penalităților zilnice vor fi dublate.

În situația în care, în urma unor sesizări, se constată existența unui caz de abuz, neglijare sau de înstrăinare părintească, direcția generală pentru protecția copilului va putea solicita instanței judecătorești emiterea unei ordonanțe președințiale de plasare a copilului în regim de urgență la o persoană, o familie sau un asistent maternal.

Vezi și: Noi drepturi pentru persoanele cu handicap. Proiectul de lege este depus la Senat