Analiza rezultatelor la Evaluarea Națională. Situația financiară a părinților și localitatea de domiciliu, factorii care determină rezultatele bune ale elevilor

Evaluarea Națională este primul examen important din viața copiilor, iar miza ei este extrem de mare în contextul în care notele obținute influențează intrarea la liceu. Cercetătorul independent Petre Buciu și profesorul Aurelian Giugăl au analizat notele obținute de elevi la acest examen, pe fiecare școală și localitate în parte, și au creionat factorii care determină rezultatele slabe. Iar școala nu este unul dintre acești factori, susțin cercetătorii.

Variația procentelor în funcție de mediile obținute de elevi nu este foarte mare la nivel de regiune. Doar regiunea București-Ilfov face diferența. Aici, procentele sunt diferite comparativ cu celelalte regiuni geografice. Spre exemplu, procentul elevilor cu medii sub nota cinci este la jumătate în București-Ilfov (13,02%) față de cel din regiunile Sud-Vest, Vest și Sud (procente de peste 27% în toate cele trei regiuni). Prin urmare, probabilitatea de a obține o notă sub cinci e dublă în mai toate regiunile geografice comparativ cu regiunea București-Ilfov. Situația se repetă și la vârf, la notele între 8 și 10, potrivit unei analize Libertatea.ro

Diferențe la note la Evaluarea Națională în funcție de UAT-uri

Diferențe la note apar în funcție de unitățile administrativ-teritoriale. În fiecare județ sunt orașe simple și municipii, dintre care un municipiu reședință de județ. Spre exemplu, în județul Dolj sunt trei municipii, Craiova (reședință de județ), Băilești și Calafat, și patru orașe – Bechet, Dăbuleni, Filiași și Segarcea. Un municipiu are o populație relativ mai mare decât un oraș, de regulă peste 15.000 de locuitori, rol economic, social, politic și cultural însemnat, administrație centrală în orașul reședință de județ etc.

Între comună, oraș și municipiu, diferențele se conturează acum foarte clar. Regiunea cu procentul cel mai mare al celor cu note sub cinci este regiunea Sud-Vest (Oltenia istorică). Iată diferențele:  în comune – procentul celor sub 5 = 44,28%,  în orașe = 29,51% și în municipii = 11,93%. Diferențele se aplatizează la mediile de mijloc, 5-6, 6-7, 7-8, crescând iarăși la vârf, adică la notele mari: doar 4,36% dintre elevi au obținut note între 9 și 10 în comune,  9,39% în orașe și 25,72% în municipii. Diferențele se păstrează în toate cele opt regiuni geografice, cu mici variații.

Citeste si Evaluarea Națională și Bacalaureatul, o catastrofă pentru sistemul de educație din România. Se pierde peste jumătate din fiecare generație

Concluzia este simplu de tras: dacă înveți într-o școală dintr-un municipiu ai șanse mai mari să obții rezultate mai bune decât dacă ești elev într-o școală dintr-o comună. Dacă te-ai născut într-o comună, ai o neșansă de la 30,69% până la 44,28% să obții o medie finală sub cinci. Totul pleacă de la inegalitățile economice. Statisticile arată clar că riscul de sărăcie crește sau scade în funcție de nivelul de educație al părinților: în 2020, 84 de copii dintr-o sută, ai căror părinți au studii gimnaziale sau subgimnaziale, se aflau în risc de sărăcie. Valorile sunt mai mici, 25 dintr-o sută, în cazul copiilor ai căror părinți au absolvit liceul sau o școală postliceală și nesemnificative, aproape șapte (7) dintr-o sută, pentru copiii ai căror părinți au studii universitare și postuniversitare.

Rata riscului de sărăcie crește în funcție de statusul ocupațional al capului gospodăriei. Dacă este salariat, rata riscului de sărăcie a fost de 4,4% în 2020 – conform Eurostat. Dacă ești persoană ocupată nesalariată, agricultură de subzistență, muncă cu ziua sau sezonier etc., procentul riscului de sărăcie crește semnificativ, 57,2% în 2020. Cum meditațiile sunt o modă, în acestea nu au posibilitatea să investească decât cei cu venituri mari.

Școala pe care o frecventezi nu este un factor determinant în obținerea de note mari la Evaluarea Națională

Un calcul simplu arată că variabilitatea cea mai mare în mediile de la Evaluarea Naţională e între elevii aceleiaşi şcoli – în cadrul şcolii practic, mai puţin în cadrul localităţii sau mediului de rezidenţă. Asta înseamnă că nu școala pe care o urmezi contează, ci alte variabile sunt definitorii: unde locuiești, cine îți sunt părinții și cu cine îți petreci timpul. Contează mai puțin ce școală frecventezi.

Citeste si Gabi Bartic, CEO Brio, șterge pe jos cu Evaluarea Națională în ziua în care Iohannis a anunțat reforma din Educație: ”Ce importanță are dacă elevii care au intrat cu 9.70 la liceu nu iau Bacalaureatul”