Floarea-soarelui inovatoare creată de cercetătorii români promite să impulsioneze economia națională

România prezintă un potențial agricol ridicat, dar în foarte multe situații aceasta depinde cum se prezintă vremea. Așadar, cercetătorii de la USAMV Cluj-Napoca, în colaborare cu experți din Belgia, Germania și Polonia, au reușit să creeze rădăcini de floarea-soarelui mai robuste și mai rezistente la secetă prin intermediul unui proiect de cercetare, ne aduce la cunoștiință Mediafax.

Printre cei ce s-au ocupat de acest proiect se numără cercetători din Belgia și savanții și studenții de la Universitatea din Cluj.

Floarea-soarelui, inovația cercetătorilor

„Floarea-soarelui este o specie la care acest tip de experiment este greu de aplicat, deoarece la nivel de laborator cultivarea florii-soarelui este foarte dificilă. Cu toate acestea, pornind de la o metodă existentă stabilită în SUA de către Parks și Yordanov în 2020, am optimizat și am adus la un nivel foarte bun acest sistem modificat de inducție mediat de rizobi. Rizobia a avut o capacitate de creștere foarte bună, astfel încât a crescut de două până la trei ori mai bine decât rizobia normală. În plus, acești portaltoi sunt pe deplin funcționali, plantele crescând și fructificând foarte bine. Rezultatele sunt foarte încurajatoare pentru studii ulterioare. Biotehnologia plantelor ar putea contribui la îmbunătățirea toleranței floarea-soarelui la secetă. Cu rezultatele acestui proiect putem vedea o cale de îmbunătățire a fondului genetic al florii-soarelui în acest sens”, a explicat Adriana Aurori, coordonator de proiect din partea USAMV Cluj-Napoca.

Studiul s-a realizat prima dată pe floarea-soarelui în România, iar cercetătorii se arată încântați de rezultatele aplicabile la aceste culturi.

„Este nevoie de mult mai multă muncă pentru a aplica metoda noastră în agricultură. De asemenea, este nevoie de timp pentru a o încorpora într-un program de ameliorare, deoarece trebuie să obțineți plante care să aibă aceste noi informații genetice integrate la nivelul semințelor, nu doar la nivelul rădăcinilor. Cu toate acestea, suntem optimiști și credem că suntem pe calea cea bună pentru a putea exploata practic, în viitorul apropiat, rezultatele cercetărilor noastre actuale”, a declarat Adriana Aurori.

Proiectul „Dezvoltarea unei noi tehnologii de ameliorare pentru îmbunătățirea sistemului radicular, toleranța la secetă și producția durabilă de plante” si-a pus baza pe utilizarea tehnologiei Ri, care se concentrează pe o metodă de transformare a plantelor fără OMG, utilizând bacteria Rhizobium rhizogenes.

Citește și: Prețurile la energie și gaze nu vor depăși nivelurile de anul trecut! Burduja anunță scheme de compensare pentru a menține costurile sub control până pe 1 aprilie!

„Aceste bacterii trăiesc în sol și transferă în mod natural o parte din materialul lor genetic în celula plantelor. Celulele beneficiază astfel de noi informații genetice care acționează ca un semnal pentru producerea de noi gene. Prin cultivarea acestor rădăcini speciale în laborator, folosind metode destul de complexe, putem obține plante întregi care, pe baza acestei noi informații genetice integrate, vor avea la rândul lor rădăcini mai dezvoltate, o trăsătură foarte avantajoasă pentru floarea-soarelui”, a declarat cercetătorul USAMV Cluj-Napoca.

Experții atrag atenția că în urma schimbărilor climatice, activitatea agricultorilor se află într-un grad de risc.

Cultura de floarea soarelui de pe teritoriul țării a a fost devastată pe suprafețe foarte mari în ultimii trei ani, iar fondurile de compensare nu înlocuiesc veniturile aduse de o cultură prosperă, ci acoperă doar pierderile. Irigarea sistematică în perioadele de secetă ar putea fi o soluție durabilă, însă este costisitoare și dificil de pus în funcțiune. Accesul la hibrizi de floarea-soarelui toleranți la secetă ar putea scădea, de asemenea, pierderile de recoltă, dar aceștia nu sunt ușor de căpătat, întrucâr fondul genetic al florii-soarelui este destul de scăzut. În consecință, este necesară o sursă de variabilitate genetică care să creeze șansa de a obține noi caracteristici ale plantelor și de a crește capacitatea plantelor de a se obișnui la condițiile climatice actuale, care sunt din ce în ce mai neprielnice.

Proiectul care s-a desfășurat pe perioada 2021-2024, a beneficiat de o finanțare națională de 200.000 euro, asigurată de Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI). Rezultatele proiectului au fost prezentate la un workshop găzduit de Institutul de Cercetări Horticole Avansate al Transilvaniei, din cadrul USAMV Cluj-Napoca, iar membrii echipelor de cercetare speră ca toate informațiile să fie cunoscute mai ales de fermierii din țara noastră.

Vezi și: Săptămâna de foc. Planul fiscal al României pentru Bruxelles. UE suspendă fonduri pentru transporturi din PNRR!