Cum umplu „golurile” conturile cluburilor de fotbal. FRF prezintă situaţiile financiare ale anului 2024

Anul 2024 a adus o îmbunătăţire semnificativă în plan financiar pentru cluburile din Superliga, acestea raportând cel mai bun rezultat net cumulat de la începutul pandemiei, informează FRF.

Cluburile au înregistrat un progres substanţial comparativ cu anul 2023. Deşi s-a înregistrat o pierdere de -65 milioane RON (-13 milioane EUR), aceasta este cu +69 milioane RON mai mică decât anul precedent.

Un factor esenţial în această evoluţie pozitivă a fost activitatea intensificată de pe piaţa transferurilor, care a generat venituri de 92 milioane RON (18 milioane EUR), cu +68 milioane RON mai mult decât în anul precedent.

Venituri în creştere pe toate segmentele, anunţă FRF

Cluburile din Superliga au înregistrat venituri totale de 570 milioane RON (114 milioane EUR) în 2024, marcând o creştere de +81 milioane RON (16 milioane EUR) faţă de anul anterior. Evoluţia pozitivă s-a observat în toate categoriile de venituri: bilete, sponsorizări şi publicitate, fonduri UEFA şi subvenţii.

România în top 10 al celor mai amendate țări de la Euro 2024. Cât trebuie să plătească FRF către UEFA

Structura veniturilor a cunoscut o transformare importantă comparativ chiar cu anul 2019, pre-pandemie, când s-au înregistrat 340 milioane RON, faţă de 570 milioane RON anul trecut, adică o creştere cu 68%! În plus, dacă înainte de pandemie televiziunile reprezentau principala sursă de venit (35% din total), în 2024 sponsorizările şi publicitatea conduc (29%), urmate de drepturile TV (22%) şi biletele (16%).

Cheltuieli şi datorii în uşoară scădere, potrivit raportului FRF

Cheltuielile cu personalul au ajuns la 448 milioane RON (90 milioane EUR), în creştere cu 13% faţă de 2023. Aceste costuri reprezintă 79% din veniturile operaţionale, excluzând veniturile din transferuri. Cheltuielile operaţionale generale s-au menţinut constante, în valoare de 270 milioane RON (54 milioane EUR), semnalând un control mai eficient al costurilor.

Deşi cluburile din Liga 1 se confruntă în continuare cu capitaluri proprii negative de -193 milioane RON (-38 milioane EUR), acestea au fost îmbunătăţite cu 100 milioane RON comparativ cu anul trecut.

Datoriile totale au scăzut uşor, ajungând la 773 milioane RON (155 milioane EUR) la finalul anului 2024, în scădere cu 4%. În mod particular, împrumuturile s-au redus cu 50 milioane RON, ajungând la 350 milioane RON, în timp ce subvenţiile şi veniturile în avans se ridică la 250 milioane RON. Valoarea jucătorilor în bilanţ a crescut comparativ cu anul 2023, reflectând investiţiile continue în loturi competitive.

Investiţii tot mai mari în academii

Un aspect pozitiv esenţial al anului 2024 este creşterea investiţiilor în academiile de copii şi juniori. Cluburile din Liga 1 au alocat în total 65 milioane RON (13.1 milioane EUR) pentru dezvoltarea tinerilor, ceea ce înseamnă o medie de 4 milioane RON per club (0.82 milioane EUR). Aceasta reprezintă o creştere de 14% faţă de 2023 şi o creştere de 85% faţă de 2019, când media era de doar 0.44 milioane EUR/club.

Cinci cluburi – Rapid, Universitatea Craiova, Farul Constanţa, FCSB şi Sepsi – au contribuit cu 59% din bugetul total alocat centrelor de copii şi juniori.

Pentru anul 2025, cluburile estimează o creştere totală a alocărilor cu 24% faţă de 2024, ceea ce reflectă angajamentul tot mai ferm al echipelor de primă ligă pentru dezvoltarea sustenabilă a fotbalului românesc prin investiţii în generaţiile viitoare.

Federația Română de Fotbal și Ministerul Educației și Cercetării au semnat un protocol de colaborare care vizează derularea programului național ”Educație prin fotbal în învățământul preuniversitar”, în unități de învățământ din întreaga țară.

Proiectele anexate protocolului se vor derula în perioada septembrie 2025 – august 2028, vizând câteva din următoarele obiective:

• atragerea unui număr cât mai mare de copii către practicarea fotbalului;
• dezvoltarea ariei de selecție pentru practicarea sportului de masã si de performanță la nivel național;
• depistarea tinerelor talente și înscrierea lor în programele de performanță;
• educarea tinerilor în spiritul unui mod de viată activ, bazat pe practicarea regulată a exercițiilor fizice;
• conștientizarea pãrinților privind rolul educativ al sportului;
• descoperirea și susținerea elevilor cu abilitäți specifice jocului de fotbal din zone defavorizate;
• asigurarea oportunitäților de formare si dezvoltare personală si profesională pentru elevii din invățământul sportiv integrat;
• formarea personalului didactic în vederea oraganizării și desfășurării activitäților din cadrul Programului național – Educație prin fotbal în invățământul preuniversitar.

Principalul proiect cuprins în actualul protocol îl reprezintă inițierea, conceperea și implementarea disciplinei opționale ”Ora de Fotbal” în învățământul primar, care își propune educarea elevilor în spiritul unui mod de viață activ, bazat pe practicarea regulată a exercițiilor fizice.

”Semnarea acestui protocol cu Ministerul Educației și Cercetării reprezintă un moment important pentru fotbalul românesc și pentru educația copiilor noștri. Introducerea Orei de Fotbal ca disciplină opțională în programa școlară este o inițiativă prin care ne propunem nu doar să promovăm mișcarea și un stil de viață sănătos, ci și să oferim copiilor șansa de a descoperi bucuria jocului, spiritul de echipă și valorile sportului. Această inițiativă se adaugă celorlalte competiții școlare organizate anual de Federația Română de Fotbal, care adună anual peste 350.000 participanți și investiții de aproape 1 milion de euro.

România a fost sancţionată pentru rasism şi discriminare la Euro 2024. FRF trebuie să achite o amendă de 40.000 de euro

Ne bucurăm că ”Ora de Fotbal” va ajunge în peste 500 de școli din România. Este un pas firesc în direcția dezvoltării durabile a fotbalului de bază, dar și o investiție în viitorul sportului românesc. Ne dorim ca școlile să devină pepiniere de talent, dar mai ales spații în care fotbalul să contribuie la formarea unor generații sănătoase, responsabile și implicate.

Alături de Ministerul Educației și Cercetării, vom implementa proiecte care să sprijine formarea profesorilor și vom continua dezvoltarea unor competiții școlare atractive. Această colaborare arată că educația și sportul pot merge mână în mână pentru a construi o societate mai activă și mai unită”, a declarat președintele FRF, Răzvan Burleanu.

În cadrul protocolului au fost cuprinse și competițiile de fotbal din cadrul Olimpiadei Naționale a Sportului Școlar, Cupa Satelor băieți și fete la învățământ primar (U10) și gimnazial (U13) sau Liga Liceelor, băieți și fete, competiție dedicată învățământului secundar superior.

Totodată, se vor constitui clase ”mozaic” în cadrul unităților cu învățământ sportiv integrat, unde să fie școlarizați elevii care practică fotbal în cadrul academiilor de fotbal clasificate de către FRF.

Implicarea FRF în acest proiect are scopul de a sprijini educația fizică și de a încuraja un stil de viață activ și sănătos pentru elevi, prin includerea fotbalului în activitățile școlare. De-a lungul anilor, FRF a implementat mai multe proiecte și inițiative pentru a aduce fotbalul în școli și a-l transforma într-o opțiune deosebit de atractivă pentru tineri.

Prin toate aceste măsuri, FRF joacă un rol esențial în dezvoltarea fotbalului de bază în România și în promovarea unui sport accesibil tuturor copiilor, indiferent de mediul social sau economic. În acest fel, FRF continuă să investească în viitorul fotbalului românesc, cu speranța că tinerii de astăzi vor deveni mari jucători și ambasadori ai acestui sport.