Haos la pensii în prag de recalculare! Ce pot păți românii din toamnă

Recalcularea pensiilor în două etape ar putea să creeze probleme în sistemul de pensii. În prima etapă a recalculării pensiilor se va aplica o nouă formulă care folosește o valoare punctuală de referință de 81 de lei. În a doua etapă vor fi luate în considerare și veniturile din sporuri, premii, ore suplimentare și alte perioade asemănătoare, însă pentru acestea este necesară depunerea unor adeverințe care să le ateste.

Citește și: Şeful Casei de Pensii face anunţul care va aduce mai mulţi bani în buzunarele pensionarilor. Ce măsură pregăteşte guvernul

Haos la pensii în prag de recalculare

Prima etapă a recalculării pensiilor implică adunarea punctelor realizate și a eventualelor puncte suplimentare. Suma rezultată se înmulțește cu 81 cât este punctul de referință. Această etapă se desfășoară fără a fi incluse și perioadele asimilate și suplimentare în aceste calcule, existând riscul de confuzii ce pot duce la rețineri ale veniturilor și, deci, scăderi ale pensiilor.

„Problema este, însă, că aceste 2 stadii de calcul, stadiul întâi, care este cumva mai simplu, că se ia acel total puncte realizate, la care se adaugă eventualele puncte suplimentare și pe suma lor se aplică 81, că se înmulțește totul cu 81, este o chestie relativ rapidă, dar, aici, vor trebui să nu facă parte din această idee, din aceste calcule, perioadele asimilate și suplimentare, care sunt conținute în stagiile menționate pe decizie și vor apărea niște confuzii fantastice, niște erori care pe urmă vor fi reținute de la pensionari, că s-au produs erori și vor fi scăzute și pensiile.

Deci aici vor fi niște încurcături cumplite cu aceste stagii disociate, care ba au fost băgate în calcule, ba se scot din calcule și asta creează zăpăceală”, a precizat experta în pensii și salarizare Dorina Barcari într-o intervenție TV.

În a doua fază de recalculare trebuie incluse toate veniturile contributive, chiar dacă unele sunt deja în dosare și altele nu au fost încă dovedite prin depunerea adeverințelor la dosar. Conform unei decizii a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), cunoscută sub numele de Decizia 19, din 2011 nu ar mai trebui să existe noțiunile de venituri permanente și nepermanente. Această decizie a stabilit că noțiunea de venituri permanente și nepermanente, introdusă în 2002 printr-o lege ordinară, nu este corectă pentru că ea contravine unei legi organice. Astfel, toate documentele referitoare la veniturile nepermanente ar fi trebuit să fie deja valorificate.

„A doua fază de calcule pe care o pretind este cu introducerea în calcule a tuturor veniturilor contributive, care se găsesc unele la dosare, și nu au fost valorificate, altele nu se găsesc la dosare, dar să fie aduse de unde s-or putea aduce. Demonstrația că acești oameni nu stăpânesc aceste noțiuni este pentru că și în ziua de azi vorbesc de veniturile permanente și nepermanente despre care din 2011 nu mai trebuiau să vorbească.

E vorba de Înalta Curte de Casație și Justiție care a dat o decizie, o cheamă Decizia 19, și în care s-a clarificat că noțiunea de permanență și nepermanență introdusă în 2002, printr-o lege ordinară care vine să intervină peste o lege organică, nu este corectă. Și dânșii vorbesc și în ziua de astăzi de venituri permanente și nepermanente. Deci toate documentele de la dosare, cu acele venituri nepermanente, trebuiau să fie deja valorificate”, a adăugat experta în pensii și salarizare.

Astfel, pensia se calculează înmulțind numărul total de puncte pe care le-a adunat pensionarul cu valoarea punctului de referință (VPR) care este 81 de lei. VPR este un număr care se stabilește pe baza valorii punctului de pensie de la momentul în care a început noua lege și a mediei anterioare a stagiilor de cotizare. VPR se actualizează anual în luna ianuarie, luând în considerare inflația și 50% din creșterea reală a salariului mediu brut. În ianuarie 2024, valoarea punctului de pensie a crescut la 2.032 lei.

Citește și: S-a anunțat ce se întâmplă cu pensiile românilor care au muncit 25 de ani. Daniel Baciu: „Vorbim despre 4,8 milioane de pensionari”