Premierul Ilie Bolojan a anunțat, în cadrul unei conferințe de presă, că Guvernul finalizează un nou pachet de măsuri fiscale, care va fi prezentat săptămâna viitoare. Acesta include:
„Acest pachet va fi anunțat săptămâna viitoare, va fi dezbătut cu cei implicați și înseamnă câteva direcții pe care vi le precizez. Foarte probabil, taxa pe valoarea adăugată va fi reașezată la două praguri, azi avem trei praguri, săptămâna viitoare vă vom anunța aceste praguri și vom explica care sunt argumentele. Avem posibilitatea să încasăm repede sume și e foarte posibil să propunem o creștere a accizelor care țin de alcool, de exemplu, sau de combustibili”, a declarat Ilie Bolojan.
Te-ar mai putea interesa și: Ilie Bolojan îi umilește pe elevi și pe studenți: „Plătim 1 miliard de euro doar pe bursele elevilor”
Totodată, Guvernul analizează impozitarea suplimentară a capitalului, vizând sectoare care includ băncile și jocurile de noroc.
„Mă refer, de exemplu, la bănci, la câștigurile de la jocuri de noroc. Acestea sunt câteva elemente la care lucrăm în această perioadă. Facem analize, discutăm cu partenerii noștri.
Sunt foarte importante aspectele care țin de relația cu Comisia Europeană și, de asemenea, sunt foarte importante relațiile cu piețele, cu agențiile de rating, în așa fel încât România să rămână o țară stabilă din punct de vedere economic, cu toate costurile care vor veni din aceste măsuri, să rămână o țară care e pe o traiectorie de reducere a deficitului, ca o combinație de măsuri de scăderi de cheltuieli, creșteri de venituri și prioritizări de investiții”.
Bolojan a declarat că se va face o curățenie în comitete și comisii considerate „sinecuri”. A dat ca exemplu restructurarea unui comitet din 17 membri (plătiți cu 4.000 euro/lună fiecare) într-unul cu 5 membri plătiți cu câte 1.000 euro.
„În ceea ce privește scăderea de cheltuieli, lucrăm pe mai multe componente, inventariem tot ceea ce înseamnă comitete, comisii – le-aș numi sinecuri – și în fiecare ședință de guvern și în fiecare săptămână de acum înainte, pentru că nu pot fi făcute de pe o zi pe alta, întrucât fiecare este pe o hotărâre de guvern, pe o lege, uneori legi organice, vom ataca această zonă.
Și astăzi am început, practic, cu o astfel de structură, care ține de Guvernul României în mod direct, un comitet care era format din 17 persoane, care aveau un venit pentru una, două, trei ședințe lunare, de 4.000 de euro net pe lună, l-am transformat într-un comitet de 5 persoane, a căror venit va fi de aproximativ 1.000 de euro pe lună, pentru că, într-adevăr, au o răspundere, pentru că aprobă anumite credite. Și vă rog să faceți un calcul, ceea ce înseamnă o mică economie la bugetul național”, a explicat premierul.
Premierul a criticat excesul de sporuri din administrația publică, cum este „sporul de antenă” sau cel pentru lucrul la calculator, care nu reflectă realitatea din sectorul privat. Aceste sporuri vor fi reevaluate și corelate cu performanța.
„Aici avem câteva acumulări pe care nu le putem nega, avem un număr mare de sporuri care sunt permise de lege, unele dintre ele au fost abuzate în acești ani, și avem sporuri unele peste altele, cele populare pe care le știți, sporul de antenă, asta înseamnă că un om care este în sectorul public, dacă este în fața unui calculator, conform definițiilor actuale, beneficiază de acest spor.
Mă gândesc la cei din sectorul privat, la cei care, cum sunteți dumneavoastră, de exemplu, nu beneficiază de acest spor. Și deci, am dat un exemplu, dar toate aceste sporuri vor fi evaluate în perioada următoare, și cred că trebuie legate de performanță și de realitate”, a adăugat premierul.
De asemenea, premierul a menționat sporul pentru gestionarea fondurilor europene, care poate crește salariul cu peste 50%, dar nu este întotdeauna justificat în lipsa rezultatelor concrete. Se vor introduce criterii de performanță clare.
„… este legat de numărul de ore lucrate, dar avem situații în care pierdem fonduri europene, în care proiectele nu se termină la timp, sigur, orele lucrate, real sau fictiv, sunt bifate, dar proiectul nu se termină. Și introducerea unor criterii clare de performanță, în sensul în care se vede progresul la proiecte, în care se vede fără echivoc absorbția de fonduri europene, înseamnă un aspect corect, atât pentru cei care lucrează în sectorul public, dar și pentru cei din sectorul privat, în așa fel încât o componentă a salariului să fie legată și de performanță.”
Guvernul ia în calcul extinderea bazei de contribuabili la sistemul de sănătate, deoarece în prezent doar 6 milioane de persoane contribuie la CNAS, în timp ce peste 16 milioane beneficiază de servicii. Soluțiile includ limitarea excepțiilor și impozitarea pensiilor mari.
„O problemă importantă pe care o avem este subfinanțarea Casei de Sănătate, cu afectarea calității serviciilor din acest sistem. Vă rog să vă gândiți că avem foarte puțini contributori la Casa de Sănătate, puțin peste 6 milioane, dar avem peste 16 milioane de beneficiari.
Asta înseamnă că avem foarte multe excepții și în același timp, avem categorii care sunt scutite. Și analizăm extinderea bazei de contribuabili, deci să avem mai mulți contribuabili – pe de o parte, prin reducerea unor excepții, pe de altă parte, prin aplicarea acestei contribuții la pensiile mai mari.”
Bolojan declară că România are cele mai mici venituri bugetare din UE raportate la PIB, în timp ce cheltuielile publice sunt prea mari raportat la numărul contribuabililor. Din cauza unui deficit de 30 de miliarde de euro, statul va fi nevoit să continue să se împrumute, chiar și la dobânzi ridicate.
„Din cauza acestor acumulări, avem cele mai mici venituri din Europa ca pondere din PIB, avem cheltuieli mai mari decât ne putem permite, nu neapărat cheltuieli publice mai mari care țin de numărul de locuitori, ci cheltuieli publice mult prea mari față de numărul de contribuabili.
Creditele pe care le luăm sunt la dobânzi destul de ridicate, și pentru că nu putem recupera într-un timp scurt acest deficit de 30 de miliarde de euro dintre cheltuielile statului și venituri, va trebui să luăm și în perioada următoare credite”, a adăugat Bolojan.
România are cele mai mici venituri din PIB din UE, dar cheltuieli publice prea mari raportat la numărul contribuabililor. Din acest motiv, Guvernul este nevoit să continue să se împrumute. Prioritățile imediate sunt:
Te-ar mai putea interesa și: Ședință de Guvern. Ilie Bolojan: Deficitul bugetar și accesarea fondurilor europene reprezintă urgențe