Ilie Bolojan, informații scoase din context sau falsuri, legate de norma didactică sau numărul de elevi la clasă, ca să apere tăierile din Educație

Ce mesaj a transmis premierul ca să justifice tăierile din sistemul educațional, conform Libertatea.

„Mesajul meu pentru pentru profesori este următorul: statul român, așa cum am spus, în foarte multe domenii, nu mai poate continua abordările pe care le-a avut.

Și, de exemplu, în educație, în acești ani, printr-un pachet de măsuri, am scăzut normele didactice ale profesorilor, prin diferite derogări, prin scăderea normelor, am scăzut numărul de copii în clasă și cu toate aceste lucruri – am crescut și salariile, poate nu la nivelul la care ar fi trebuit – n-am văzut, din păcate, o îmbunătățire globală a sistemului de învățământ”, a spus Ilie Bolojan.

Citește și: Ziua Marinei Române 2025. Nicușor Dan nu participă la parada navală de la Constanța. Ilie Bolojan, prezent la datorie VIDEO

El a abordat și discrepanțele dintre notele obținute de elevi la clasă și cele de la examenele naționale, unde, deși subiectele sunt mai complexe, mulți nu reușesc să promoveze.

„Și vedem, în afară de greșelile decidenților politici, în foarte multe locuri, de exemplu, între nota la clasă pe care un elev o primește și foarte bună, de altfel, și nota la examenele care se dau – bacalaureat sau capacitate [n.red. Evaluarea Națională] – este o diferență foarte mare și înseamnă că este și o problemă care ține de responsabilitatea multor profesori”, a precizat premierul.

Însă mesajul lui Ilie Bolojan conține mai multe inexactități, potrivit sursei citate.

Norma didactică, neschimbată de decenii

Ilie Bolojan a susținut că normele didactice ar fi scăzut „în acești ani” și că, în ciuda reducerii numărului de elevi pe clasă și a creșterii salariilor, sistemul de învățământ nu a înregistrat o îmbunătățire semnificativă.

Însă, contrar declarațiilor premierului, norma didactică pentru profesorii din învățământul preuniversitar a rămas constantă la 18 ore pe săptămână timp de decenii, până în acest an.

Aceasta a fost stabilită încă din 1997 prin Legea privind Statutul personalului didactic și menținută în Legea Educației Naționale din 2011. Doar acum, prin Legea Bolojan, norma cadrelor didactice a fost majorată la 20 de ore săptămânal.

Reducerea numărului de elevi la clasă, o măsură recentă

Reducerea numărului de elevi într-o clasă a fost inițiată abia în 2020, însă a fost aplicată efectiv doar în ultimul an școlar. Până atunci, România figura printre țările europene cu cele mai aglomerate clase.

Premierul a legat direct aceste măsuri administrative de rezultatele elevilor, deși unele sunt foarte recente sau chiar inexistente, cum este cazul majorării normei didactice.

Rezultatele elevilor și responsabilitatea profesorilor

Bolojan a menționat diferențele între notele de la clasă și cele de la examenele naționale, sugerând că aceasta ar indica o problemă de responsabilitate a profesorilor.

„Cu toate aceste lucruri – am crescut și salariile, poate nu la nivelul la care ar fi trebuit – n-am văzut, din păcate, o îmbunătățire globală a sistemului de învățământ. Și vedem, în afară de greșelile decidenților politici, în foarte multe locuri, de exemplu, între nota la clasă pe care un elev o primește și foarte bună, de altfel, și nota la examenele care se dau – bacalaureat sau capacitate [n.red. – Evaluarea Națională] – este o diferență foarte mare și înseamnă că este și o problemă care ține de responsabilitatea multor profesori”, a spus Ilie Bolojan, legând direct măsurile sale cu obiective educaționale.

Asta deși ministrul educației, Daniel David a susținut întotdeauna că este vorba de niște măsuri „temporare”, pentru a „depăși criza”.

Generația-experiment și rezultatele la Bacalaureat

În 2025, a susținut Bacalaureatul prima generație care a început școala în clasa pregătitoare. Acești elevi au fost evaluați după un model de examen stabilit încă din 1995, în ciuda promisiunilor de reformă curriculară.

Rezultatele au fost mixte: a doua cea mai mare rată de promovare din ultimii 15 ani, dar cel mai mic număr de note maxime din ultimul deceniu. Aceste date reflectă atât dificultățile persistente ale sistemului, cât și eforturile de reformă din ultimii ani.

Declarațiile premierului Bolojan par să simplifice excesiv problemele complexe ale învățământului românesc, prezentând informații inexacte sau scoase din context pentru a susține măsurile de reducere a cheltuielilor în educație.

Între timp, cadrele didactice devin tot mai nemulțumite de reformele propuse și amenință cu un protest masiv în prima zi de școală a anului 2025-2026.

Citește și: Ilie Bolojan a cerut situația cheltuielilor cu sediile și salariile angajaților de la instituțiile din subordinea Guvernului