Conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică (INS), importurile de energie primară au crescut cu 19,3%, ajungând la 6,6 milioane tep, în timp ce producția internă a scăzut cu 342.000 tep, situându-se la 6,9 milioane tep față de anul precedent, precizează Mediafax. Cele mai semnificative creșteri au fost înregistrate la importurile de țiței (+143,5%) și gaze naturale (+61%).
Te-ar mai putea interesa: În factura de electricitate, doar jumătate este preţul efectiv al energiei. Ce reprezintă restul sumelor pe care le plătesc românii
Resursele de energie electrică au înregistrat o creștere de 3,4% în perioada analizată, totalizând 28,8 miliarde kWh. Această creștere a fost susținută în special de importurile de energie electrică, care au avansat cu 67%, ajungând la 7,8 miliarde kWh.
În schimb, producția internă de energie electrică a scăzut cu 9,5%, până la 21 miliarde kWh. Reduceri importante au fost raportate în sectorul hidro (-28,5%), nuclear (-1,6%) și eolian (-14,6%), singura sursă de energie care a înregistrat o creștere fiind cea solară, cu un avans de 32%.
Consumul final de energie electrică a crescut cu 1,3%, impulsionat în principal de o creștere a consumului populației (+5,7%). Consumul în sectorul economic a rămas constant, iar iluminatul public a înregistrat o scădere de 8,4%.
:format(webp):quality(100)/https://www.dailybusiness.ro/wp-content/uploads/2025/07/INS-surse-de-energie-1024x614.jpg)
Exporturile de energie electrică au urcat cu peste 15%, atingând 5,7 miliarde kWh, în timp ce pierderile tehnologice din rețele și stații au scăzut cu 85 milioane kWh.
Într-un comunicat transmis miercuri, Blocul Național Sindical (BNS) avertizează că România riscă să ajungă pe locul al patrulea în Uniunea Europeană în privința prețurilor la energia electrică pentru consumatorii casnici, depășind toate celelalte state din Europa de Est. Țara noastră s-ar poziționa imediat după Germania, Danemarca și Irlanda.
Potrivit analizei realizate de BNS, liberalizarea pieței de energie de la 1 iulie, combinată cu noile măsuri fiscale anunțate de Guvern – majorarea TVA și înghețarea salariilor în sectorul public – ar putea duce la creșteri de până la 79% în facturile la electricitate. În aceste condiții, consumatorii români ar ajunge să plătească tarife de trei ori mai mari decât cei din Ungaria și de 2,5 ori mai mari decât în Bulgaria, țările cu cele mai mici prețuri din regiune.
„În absența unor măsuri eficiente de sprijin și în condițiile unei piețe dereglate, România riscă să devină statul cu una dintre cele mai ridicate poveri la plata energiei electrice din întreaga Uniune Europeană”, spune BNS.
Te-ar mai putea interesa: Ministrul Energiei, în discuții cu Ambasada SUA din București despre centrala nucleară cu reactoare nodulare de la Doicești